Speranţele oficialilor români responsabili de starea infrastructurii de transport se îndreaptă spre China.
Căi ferate clasice sau de mare viteză, autostrăzi în concesiune sau alte parteneriate de tip public -privat sunt domeniile în care China s-ar putea implica financiar şi comercial într-o măsură mare în anii care vor veni. Speranţa a fost exprimată zilele trecute de oficiali români cu ocazia celei de-a treia ediţii a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est, desfăşurată la Bucureşti.
„Suntem angajaţi alături de partenerii chinezi în colaborări privind domeniile infrastructură, turism, agricultură. Totodată, sper să identificăm şi alte domenii de interes. În domeniul auto, jucători importanţi au ales România ca ţară de producţie. Renault a dezvoltat aici al doilea centru de dezvoltare. De asemenea, România are printre cele mai importante resurse de IT/C”, a spus ieri ministrul Proiectelor în Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova.
El a afirmat că se doreşte o accelerare a investiţiilor din infrastructură şi prin PPP. Mai mult, Şova a subliniat că au fost începute trei proiecte, între care Comarnic – Braşov şi centura de sud a Ploieştiului, faţă de care China s-a declarat interesată. „România nu a reuşit în ultimul timp să ducă la capăt vreun proiect de concesiune sau PPP”, a adăugat oficialul. Compania chineză „China Communications Construction” s-a retras însă acum câteva luni din licitaţia pentru concesiunea Comarnic-Braşov fără a da vreo explicaţie.
Şi ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, ar vrea chinezii prezenţi. „Investiţiile pe care chinezii le pot face sunt o astfel de sursă prin care noi putem să dezvoltăm infrastructura acolo unde nu avem proiecte europene: linii de cale ferată ce trebuie reabilitate, autostrăzi şi poduri ce trebuie construite şi nu pot fi făcute toate cu fonduri europene pentru că şi acelea sunt limitate. Eu zic că sunt binevenite aceste colaborări şi aceste investiţii şi am prezentat părţii chineze o serie de proiecte pe care am putea să le facem împreună, cu investiţie chineză, în infrastructura de transport“, a spus zilele trecute Ramona Mănescu.
Eşecul chinez din Polonia
În practică există mai mulţi factori care ar îngreuna intrarea companiilor chineze pe piaţa românească. Până acum ei nu au reuşit să spargă monopolul companiilor europene de construcţii. Unde au reuşit să intre pe piaţă, s-au retras mai mult sau mai puţin cu coada între picioare.
În 2011 compania chineză COVEC, cu o cifră de afaceri de 25 de miliarde de dolari , a treia companie de profil în lume, a fost nevoită să se retragă din Polonia unde primise un contract pentru construirea a 60 de kilometri din autostrada Varşovia – Berlin. COVEC solicitase mai puţin de jumătate din preţul estimat de polonezi pentru construirea autostrăzii. Strategia chinezilor era simplă: angajarea unor subcontractori locali. Pentru a obţine profit şi a se încadra în preţurile licitate au fost nevoiţi să ofere subcontractorilor sume mai mici decât cele cu care aceştia erau obişnuiţi pe piaţa poloneză. Chinezii s-au lovit şi de alte necazuri. Aducerea utilajelor din China s-a dovedit a fi foarte scumpă, asfaltul, carburanţii s-au scumpit masiv iar compania-mamă nu le-a mai dat bani. În urmă cu doi ani, compania de drumuri poloneză a reziliat contractul cu COVEC.
Nu prea le plac licitaţiile
Una dintre convingerile chinezilor este că dacă iei bani de la ei pentru un proiect, nu ai de ce să faci licitaţie în vederea selecţiei constructorului. Ori, astfel de practici nu sunt pe placul Comisiei Europene. ”M-am uitat la prezenţa lor în alte ţări. Când vin cu bani pun tot felul de condiţii la pachet, dar depinde şi de abilitatea Guvernului de a negocia. Au înţeles greu în alte părţi că trebuie să treacă printr-un proces de licitaţie. Ei zic: nu mai facem licitaţie că noi vă dăm bani cu dobânzi mai mici decât în alte părţi. Când întrebi cât costă vezi că e triplu ca preţ decât în acele alte părţi. Pui în balanţă şi vezi dacă merită“, spune directorul unei firme româneşti de construcţii.
În plus, deoarece nici companiile europene nu sunt, de regulă, primite în China în sectorul construcţiilor, Comisia Europeană nu vede cu ochi buni intrarea firmelor chineze în Europa. O altă problemă poate fi calitatea lucrărilor de construcţii.
Şase poduri căzute într-un an
În urmă cu un an, un pod inaugurat de câteva luni, doar, în valoare de 300 milioane de dolari pe care fusese construită o autostradă cu nu mai puţin de 8 benzi s-a prăbuşit în momentul în care a fost traversat de mai multe camioane grele. Incidentul s-a soldat cu moartea sau rănirea a 8 persoane. Agenţia oficială Xinhua a relatat că în perioada 2011-2012 cel puţin şase poduri importante s-au prăbuşit din cauza supraîncărcării şi a calităţii scăzute a construcţiei.
Cu toate acestea calitatea lucrărilor făcute de chinezi nu trebui să îngrijoreze în condiţiile în care proiectul şi verificarea lucrărilor nu este făcută de ei, spune constructorul indicat. ”Calitatea nu ar trebui sa fi o problemă, nu cred că e nimeni nebun să găsească pe lângă constructor şi consultant chinez. Pe de altă parte avem Inspecţia în Construcţii care vine şi stabileşte criterii de calitate. Proiectarea dacă e nu chinezească ar fi o idee şi mai bună, românii să facă proiectul ei să-l execute pe standardele noastre”, spune acesta.
În concluzie: „Vin la bani europeni? Nu e bine. Vin la PPP să aducă banii lor? Este foarte bine. Vin să şi opereze autostrăzi sau doar să construiască? Nu ştiu dacă este bine. Aşa mai departe, sunt multe nuanţe”, spune constructorul român.
China ne face linie de mare viteză
Discuţiile tehnice privind realizarea liniei feroviare de mare viteză pe ruta Viena – Bucureşti – Constanţa vor demara cu partenerii chinezi în data de 10 decembrie, valoarea proiectului fiind de 11 miliarde de euro, a spus ieri Ramona Mănescu. ”Acest parteneriat se va realiza în condiţiile şi respectând toate criteriile impuse de Uniunea Europeană. Am transmis partenerilor chinezi o serie de propuneri, printre care şi dezvoltarea şi realizarea unei linii feroviare de mare viteză. Este un coridor european care va pleca din Viena, va ajunge la Budapesta, Bucureşti şi Constanţa. Prima întâlnire de lucru o vom avea pe 10 decembrie, apoi în prima jumătate a lunii ianuarie. Vom începe, probabil, cu un tronson care este uşor de realizat, datorită condiţiilor de teren (Bucureşti — Constanţa). Interesul foarte mare este să conectăm portul Constanţa”, a menţionat Mănescu. Potrivit acesteia, valoarea totală a proiectului este de aproximativ 11 miliarde de euro.
Concluziile Summitului
Summitul şefilor de guvern din China şi Europa Centrală şi de Est s-a încheiat cu stabilirea unui document — „Bucharest Guidelines“— care vizează întărirea cooperării în domeniile de interes comun.
