Românii ar putea rămâne, de anul viitor, fără TVA redus la pîine şi produse de panificaţie, dacă analize făcute în acest an vor indica că această măsură nu a fost eficientă, arată Guvernul într-un document trimis FMI.
Guvernul promite public românilor un lucru însă se angajează la altceva în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) în documentele oficiale trimise acestuia. Pe măsură ce opinia publică a dat dovadă de o împotrivire din ce în ce mai mare faţă de plata accizei suplimentare de 7 eurocenţi la litrul de carburant, oficialii au insistat că banii vor alimenta construirea de autostrăzi din România în următorii ani. “Până acum România avea cel mai mic preţ la benzină din UE şi locul 23 la motorină. Prin măsura luată (introducerea accizei suplimentare – n.red.) asigurăm finanţarea pe termen lung a cofinanţării proiectelor de autostrăzi construite cu fonduri europene sau în concesiune”, a declarat la începutul acestei săptămâni premierul Victor Ponta.
Acciza are însă altă destinaţie, iar aceasta rezultă din documentele trimise de Guvern FMI. Majorările de accize sunt destinate nu construirii de autostrăzi ci compensării efectelor bugetare avute de micşorarea TVA la produsele de panificaţie. “Cu începere din septembrie 2013, am redus în mod temporar TVA la produse de panificaţie la 9% şi am identificat măsuri compensatorii privind accizele pentru a compensa impactul bugetar”, spune Guvernul în Memorandumul de politici economice şi financiare înaintat FMI. Instituţiei internaţionale i se promit analize care să arate efectul acestei măsuri. În funcţie de acestea se va şti dacă TVA va rămâne redus la 9% şi în 2015. Măsura a fost luată dealtfel pe o bază “temporară”, insistă să precizeze Guvernul în memorandum. “În 2014 vom stabili dacă măsura a fost eficientă şi vom decide dacă va fi aplicată pe baze permanente”, se angajează oficialii noştri în acelaşi document. Până se va face analiza în cauză, nicio altă cotă de TVA, aplicată oricărei grupe de produse, nu va fi micşorată.
Premierul a ţinut ieri să liniştească românii. "Cât sunt eu prim-ministru nu se revine (la cota de 24% – n.red.)”, a spus miercuri Victor Ponta.
Micşorarea CAS, preferabil din 2015
In timp ce Guvernul şi-ar dori micşorarea CAS la angajatori cu 5%, măsură care va ajuta în primul rând firmele şi nu populaţia, FMI recomandă aplicarea măsurii de abia din 2015. Cel mai potrivit moment pentru reducerea CAS ar fi anul viitor, întrucât impactul este semnificativ, susţine FMI. Instituţia este dispusă să negocieze cu România momentul reducerii CAS. Acesta ar putea fi chiar vara acestui an, însă doar dacă Guvernul găseşte măsuri de compensare în privinţa deficitului bugetar. De regulă, în România astfel de compensări se fac prin majorări sau noi taxe şi impozite, căci statul este incapabil să crească rata colectării veniturilor bugetare, una din cele mai mici în UE.
"Este în mod evident un efort foarte important şi toate opţiunile şi alegerile dificile trebuie realizate cu foarte multă grijă. Am spus întotdeauna că cel mai bun moment ar fi la discuţia bugetului pe 2015, dar dacă va apărea mai devreme o reevaluare cu implicarea tuturor părţilor vizate, şi dacă poate fi realizată mai devreme o politică neutră din punct de vedere al impactului asupra deficitului, suntem deschişi la discuţii, chiar şi din această vară", a afirmat şeful misiuinii de evaluare, Andrea Schaechter, într-o conferinţă de presă, prin telefon de la Washington, întrebată dacă este realist obiectivul de reducere a CAS din acest an. Oficialul FMI a spus că pentru a putea atinge acest obiectiv Guvernul ar trebui să se uite mai întâi la măsuri de compensare şi una dintre zone este lărgirea bazei şi reevaluarea excepţiilor acordate actualilor contributori.
În prezent angajatorii români sunt nevoiţi să plătească unele din cele mai ridicate cote însumate a contribuţiilor sociale din regiune, chiar şi din UE. Potrivit oamenilor de afaceri autohtoni România se află pe locul trei din acest punct de vedere printre ţările din Europa Centrală şi de Est, după Republica Cehă şi Slovacia, cu o cotă totală a contribuţiilor sociale (CAS, CASS, contribuţia pentru şomaj şi pentru accidente de muncă) de minim 44%.
Problema este că ne găsim într-un cerc vicios. Din cauza costurilor ridicate presupuse de contractele de muncă, angajatorii evită încheierea acestora şi preferă să ascundă relaţiile de muncă sub diferite alte forme, mai puţin împovărătoare fiscal. În final se ajunge in situaţia paradoxală în care deşi a pus biruri mari, statul încasează puţin bani la bugetele de asigurări sociale şi de sănătate.
În urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta a declarat că pierderea la buget rezultată din scăderea CAS cu 5 puncte din iulie, de 2,6 miliarde lei pe un semestru, nu poate fi acoperită decât prin reduceri de cheltuieli, creşteri de taxe şi majorarea deficitului, adăugând însă că deficitul nu poate urca şi nu vrea să taie cheltuieli.
Șeful Executivului este însă presat de foștii parteneri de guvernare, liberalii, care au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta III, dacă Executivul nu ia măsuri (până la data de 1 mai, aplicabile de la 1 iulie) de reducere a CAS și de eliminare a impozitului pe profitul reinvestit.
Proiectele locale îngheţate
Anumite cheltuieli vor fi îngheţate, inclusiv pentru proiectele administraţiilor locale, în scopul compensării sumelor neîncaste prin majorarea accizelor în primele trei luni, se mai arată în memorandumul Guvernului cu FMI. „O întârziere de trei luni a punerii în aplicare a accizelor majorate cu şapte euro cenţi pe litru pentru carburanţi (însemnând circa 0,1 la sută din PIB) va fi compensată printr-o înghețare a unor cheltuieli, inclusiv a cheltuielilor pentru proiectele administraţiilor locale, excepţie făcând cazul în care veniturile vor performa peste aşteptări până la jumătatea anului”, se arată în document.
Potrivit Ministerului de Finanţe, neintroducerea accizei majorate cu 7 eurocenţi pe litru pentru carburanţi a însemnat încasări mai mici cu 670 milioane lei, în primul trimestru al anului.
Băsescu cere ajutorul deputaților. Ponta merge mai departe
Președintele Traian Băsescu va trimite câte o scrisoare celor 402 deputați pentru a-i convinge că trebuie să respingă ordonanța de urgență prin care Guvernul Ponta a introdus acciza suplimentară de 7 eurocenți la litrul de combustibil. Totodată, șeful statului intenționează să aibă o întâlnire cu reprezentanții FMI pentru a discuta despre „politica fiscal-bugetară greșită“ a Cabinetului Ponta. Între timp, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență care permite transportatorilor rutieri să-și recupereze 4 din cei 7 eurocenți aplicați suplimentar de la 1 aprilie.
Patru soluții avansate deputaților
Înainte de a pleca la Summitul UE-Africa, președintele Traian Băsescu i-a transmis o scrisoare șefului Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea (PSD), prin care solicită eliminarea accizei de 7 eurocenți, introdusă prin OUG nr. 102/2013 (care trebuia să fie aplicată de la 1 ianuarie 2014, dar a fost amânată pentru 1 aprilie 2014, printr-o altă ordonanță de urgență, nr. 111/2013). Reluând ideea că „taxa este introdusă doar pentru că asigură fonduri la dispoziția domnului Liviu-Nicolae Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru a-i distribui baronilor locali în scopuri electorale“, Traian Băsescu avansează patru „soluții“ la îndemâna Guvernului pentru a se încadra în deficitul bugetar agreat cu FMI fără să mai colecteze bani din acciza suplimentară. Pe lângă deja propusele măsuri de reducere a bugetului Ministerului Dezvoltării cu 1,2 miliarde lei (sumă alocată în plus față de anul 2013) și a capitolului „Dobânzi“, aferent datoriei publice, cu 600 milioane lei, președintele vorbește și de „evaluări corecte“. Pe de o parte, ar fi vorba de așa-numita „taxă pe stâlp“, în cazul căreia Guvernul a estimat că va colecta 488 milioane lei, dar în realitate vor fi, în 2014, peste 2 miliarde lei. Pe de altă parte, ar fi vorba de suprataxarea cu 60% a veniturilor suplimentare obținute de producătorii de gaze în urma liberalizării prețurilor. Aici, Executivul și-a propus să colecteze 290,9 milioane lei, dar se preconizează venituri de peste 1 miliard lei. „În cazul în care veți lua în considerare aceste soluții, care pot fi aplicate imediat și/sau cu ocazia primei rectificări bugetare, introducerea accizei de 7 eurocenți nu va mai fi necesară“, arată Traian Băsescu în scrisoarea adresată lui Valeriu Zgonea.
Ulterior, la plecarea la summit, președintele a precizat că va trimite câte o scrisoare fiecărui deputat, „cu același conținut și aceleași argumente“.
Ambele ordonanțe de urgență care privesc acciza suplimentară de 7 eurocenți se află la comisiile Camerei Deputaților. Față de momentul emiterii lor de către Guvern s-au petrecut două lucruri importante: USL s-a rupt, iar liberalii nu mai susțin introducerea accizei. În condițiile în care actuala putere (PSD-PC-UNPR-UDMR și minoritățile naționale) are o majoritate destul de fragilă, nu ar fi imposibilă eliminarea accizei, adică o lovitură de imagine a opoziției.
De ce este greșită politica fiscal-bugetară pentru 2014
Anterior trimiterii de epistole, președintele Traian Băsescu a explicat, marți seară, într-o conferință de presă, de ce consideră că este greșită politica fiscal-bugetară gândită de Guvernul Ponta și acceptată de FMI. Concret, pentru 2014, Executivul a preconizat o sporire a veniturilor la bugetul de stat de 17 miliarde lei, cu 10 miliarde lei mai mult decât cea din 2013, majorare a veniturilor realizată atunci în condițiile unei creșteri economice de 3,5%. „Ne putem pune cu uşurință întrebarea ce creştere economică trebuie să avem (în 2014 – n.r.) ca să realizăm în loc de 7 miliarde 17 miliarde, creştere la veniturile bugetului de stat“, a declarat președintele.
În plus, șeful statului a arătat că, în pofida introducerii a 35 de taxe noi de la 1 ianuarie 2013, încasările la buget pe primele trei luni ale anului 2014 sunt mult sub așteptări. Concret, în ianuarie s-ar fi realizat un plus de 435 milioane lei față de planificare, dar în februarie și martie s-a înregistrat un minus de aproape 2 miliarde lei. „Ne pregătim de un eşec major în execuția bugetară“, a avertizat Băsescu.
Executivul menține rambursarea
Guvernul Ponta nu doar că nu renunță la acciza suplimentară de 7 eurocenți, dar a aprobat ieri ordonanța de urgență care va permite transportatorilor rutieri să-și recupereze o parte din acciză (4 eurocenți la litrul de motorină). De facilitate vor putea beneficia transportatorii licențiați în UE care efectuează transport rutier de mărfuri cu autovehicule cu o greutate brută maximă autorizată de peste 7,5 tone, precum și cei care efectuează transport de persoane, regulat sau ocazional, cu autovehicul din categoria M2 sau M3. De compensarea parțială a accizei va beneficia și Poșta Română. Guvernul Ponta nu a decis însă „condițiile, procedura și termenele de restituire“ a celor 4 eurocenți. De altfel, sunt șanse să nu-i poată restitui deloc dacă nu primește avizul Comisiei Europene (care trebuie notificată și să constate dacă este sau nu vorba de un ajutor abuziv de la stat).
Potrivit estimărilor guvernamentale, restituirea parțială a accizei suplimentare va atrage la bugetul de stat un minus de venituri colectate de 353 milioane lei. Șeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, a declarat, marți, că orice exceptare acordată de la plata accizei de 7 eurocenți va trebui compensată prin măsuri „cu impact puternic“ pentru ca Executivul să se încadreze în deficitul bugetar asumat (2,2% din PIB pentru 2014).
ORDONANȚE
Haos în deciziile Guvernului
l La trei luni după ce a introdus, tot prin ordonanță de urgență, așa-numita „taxă pe stâlp“, Guvernul ia în calcul restrângerea ariei de aplicare a acesteia. Mai precis, prin normele metodologice care nu au fost nici acum adoptate,
s-ar putea stabili unele excepții, după ce specialiștii au analizat mai cu atenție datele și au constatat că doar primele 25 de companii din „topul afectaților“ vor plăti 1,1 miliarde lei. Adică, mai mult cu 612 milioane decât estimaseră guvernanții că vor încasa! Dacă Executivul modifică ordonanța privind taxa pe stâlp nu ar fi prima dată când își revizuiește propriile decizii.
l În urmă cu doar o săptămână, Guvernul a adoptat OUG nr. 13/2014
de modificare a OUG 7/2013 (cea care a introdus suprataxarea din sectorul gazelor naturale), după ce și-a dat seama că a comis o greșeală la formula de calcul, determinând astfel „anularea avantajelor pe care piața concurențială le poate oferi participanților“ (citat din nota de fundamentare a ordonanței).
Răspuns oficial
Premierul Victor Ponta, la demersul președintelui de a cere Parlamentului respingerea accizei la carburant: „Face o campanie electorală jenantă pentru partidul domniei sale, al doamnei Udrea, mă rog, treaba lui. (…) Altceva, că trimite scrisori… Păi, şi ce să facă altceva, în afară de trimis scrisori? Se mai jeluieşte pe la televizor şi cu asta-basta“.
Încasările la buget, tot mai mici
Mai toate măsurile nepopulare adoptate în ultimele luni, fie că vorbim de majorările de accize sau de introducerea unor noi taxe (cum este cea numită „pe stâlp“) au legătură cu un singur lucru, respectiv cu performanţele slabe ale statului când vine vorba să colecteze banii care i se cuvin. România nu numai că are cei mai slabi indicatori la nivel european (ponderea veniturilor bugetare în PIB de doar 32%, faţă de o medie europeană superioară nivelului de 40%), ci se descurcă mai prost decât în 2008 (vezi tabel). Potrivit memorandumului există o diferenţă negativă de 6 miliarde lei între veniturile colectate efectiv în 2013 şi estimările făcute de Guvern.
Feroviarii acuză Guvernul de discriminare
Reprezentanții transportatorilor feroviari spun că au aflat „cu surprindere“ că Executivul a făcut demersuri pentru returnarea parțială a accizei la carburant doar transportatorilor rutieri. „Discriminarea evidentă dintre transportul feroviar şi cel auto este amplificată de perceperea taxei de drum, care din anul 2005 a fost introdusă în acciza pentru motorina utilizată de locomotivele transportatorilor feroviari“, se arată într-un comunicat al Asociației Transportatorilor Feroviari din România.
