Camera Deputaţilor a adoptat ieri noul Cod al Insolvenţei, lege care – se speră – va limita actuala explozie a insolvenţelor înregistrate în rândul firmelor, multe dintre acestea declanşate artificial de debitori dornici să scape astfel de datorii la buget şi de creditori.
Reorganizarea firmelor aflate în dificultate se va desfăşura în viitor după cu totul şi cu totul alte reguli decât cele din prezent, după ce ieri Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege “privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă”. Votul a fost dat în viteză în pofida faptului că au fost depuse peste 1.000 de amendamente la proiectul de lege.
Una dintre prevederile importante este scurtarea perioadei de observaţie de la trei ani în prezent, la un an, în condiţiile în care se menţine la trei ani perioada de implementare a planului de reorganizare. Scurtarea termenelor a fost dorită de oficialii Ministerului Finanţelor care au văzut în termenele lungi acordate firmelor în dificultate doar mijloace prin care acestea pot prelungi la nesfârşit falimentul. De altfel potrivit statisticilor organizaţiilor profesionale, peste 90% din firmele intrate în reorganizare sfârşesc, mai devreme sau mai târziu, în faliment.
Noul Cod limitează posibilitatea ca debitorii să-şi numească administratori favorabili. Administratorul provizoriu va fi numit de unul dintre creditori, în condiţiile în care sunt depuse cereri în acest sens. Propunerea debitorului va mai avea prioritate doar în măsura în care nu există alte cereri. Judecătorul va avea puterea de a numi administratorul doar atunci când nu există cereri de la nici una dintre părţile din proces. “Administratorul provizoriu este o instituţie deosebit de importantă pentru că este cel care face tabelul preliminar, care convoacă adunarea creditorilor, este cel care ţine prima adunare a creditorilor, care trebuie să repecte o strategie. Pe noul Cod, cine va decide ce practician este provizoriu trebuie să fie în primul rând creditorul. Este normal pentru că instanţa trebuie să judece problemele de drept în timp ce alegerea parcticianului este o chestiune de oportunitate. Trebuie să ştii dacă practicianul poate duce procedura la capăt, dacă este de încredere etc. Noua regulă spune că el va fi numit de către instanţă la cererea debitorului doar dacă nu au creditorii cereri depuse. Dacă au creditorii cereri depuse, administratorul va fi numit de către unul dintre creditori. Nu se va discuta de rangul creditorului sau de cuantumul creanţei. Dacă nu este nici una dintre aceste situaţii, abia atunci decide judecătorul”, spune Stan Tîrnoveanu, partener la ZRP Insolvency.
Fiscul, nemulţumit
Deşi Fiscul este favorizat în procedurile insolvenţei, creanţele sale fiind prioritare la plata creanţele sale fiind prioritare la plată, șeful acestei instituții, Gelu Ștefan Diaconu, este nemulțumit de forma finală a legii. “Insolvenţa în România a devenit un fel de sport naţional. În fiecare lună asistăm la intrarea în insolvenţă, din varii motive, a circa 2.000 de companii. Acestea se protejează îmediat în raport de datoriile faţă de bugetul de stat, e o mare problemă cu care ne confruntăm”, declara el pentru cursdeguvernare.ro în urmă cu o lună.
Diaconu spune că a propus iniţial mai multe modificări care însă nu au rezistat în forma finală a legii. “Această formă este mai puţin favorabilă, raportat la nevoia de a asigura încasarea creanţelor”, a declarat el pentru Hotnews.ro. El spune că fiind vorba de o instituţie de stat, Fiscul nu poate negocia cu debitorul nivelul unei creanţe, deoarece suma este obligatoriu de încasat prin bugetul de stat. În plus, creanţele Fiscului apărute în urma inspecţiilor făcute la debitor după declanșartea insolvenţei nu sunt considerate, din păcate, debite curente, spune Diaconu.
Opoziţia atacă legea la Curtea Constituţională
Reprezentanţii PNL au spus, după vot, că proiectul de lege „încalcă grav dreptul la apărare al celor care trebuie să plătească pentru a vedea că sunt parte într-o procedură”. De asemenea, liberalii au susţinut că după ce această lege va fi publicată în Monitorul Oficial, angajaţii societăţilor mari cu probleme „vor trebui să se roage la Dumnezeu pentru ca distribuitorii de gaze şi electricitate să aibă grijă de ei”. Liderul deputaţilor PDL, Gheorghe Tinel, a precizat că PDL a votat împotriva proiectului de lege şi au textul pregătit pentru atacarea legii la Curtea Constituţională. „Le spunem colegilor de la PNL că avem deja textul pentru atacul la CC pregătit. Dacă doriţi, veniţi alături de noi ca să demonstrăm puterii PSD că şi în acest caz greşesc, cum au greşit de nenumărate ori”, a spus Gheorghe Tinel. De asemenea, Alina Gorghiu (PNL) a criticat faptul că proiectul de lege nu cuprinde prevederi privind insolvenţa persoanelor fizice, arătând că peste 1.000 de oameni ar avea nevoie de acest lucru. „Suntem singura ţară din UE, în afară de Ungaria, care nu are insolvenţa persoanelor fizice”, a spus Gorghiu. Deputaţii PDL au părăsit sala de plen în timpul dezbaterilor proiectului, nemulţumiţi de graba dezbaterii şi de faptul că ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, nu a răspuns la obiecţiile ridicate de ei.
