Performanțele din acest an vor fi limitate la cel mult 2,75% din PIB, în timp ce inflaţia se va situa la un nivel minim, afirmă experţii Societăţii Academice Române în Raportul anual de analiză şi prognoză pentru 2014.
Economia României va avea în acest an o evoluţie mediocră, accentuată de procesul electoral, susţin experţii Societăţii Academice Române (SAR).
Creşterea economică va fi mică (cel puţin inferioară celei din 2013), cauzele urmând să fie alegerile care de obicei în România duc la instabilitate politică, dar şi un context european defavorabil. “Nici un analist din panelul nostru de experţi nu a prezis o creştere mai mare de 2,75% , valoare inferioară celei de anul trecut de 3,5% şi mult sub performanţa ultimului trimestru din 2013”, arată SAR în raport.
Fără presiuni de o creştere economică care ar fi însoţită inevitabil şi de majorarea cererii interne, inflaţia şi deficitul vor rămâne în limitele convenite cu instituţiile internaţionale. “Rata inflaţiei, în pofida majorărilor semnificative de taxe şi a majorării preţurilor la energie, este prognozată să rămână la o medie de 2,73% (în condiţiile în care nici cel mai pesimist expert consultat nu a mizat pe o inflaţie mai mare de 3,5%), ceea ce înseamnă că politicile dezinflaţioniste ale Băncii Naţionale ale României sunt creditate de specialişti a se încadra în ţintele anunţate. O prognoză medie similară se înregistrează pentru deficitul bugetar, care nu va urca mai mult de 2,25%, în condiţiile acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI)”, spun economiştii SAR. Aceasta nu înseamnă că România va îndeplini condiţionalităţile acordului. “Ce este mai puţin cert este îndeplinirea într-un an electoral a condiţionalităţilor din acord, de vreme ce o majoritate fragilă va trebui să răsplătească sprijinul în Parlament şi să aloce resurse către localităţile care beneficiază de sprijin politic de la centru”, se arată în raport.
Piaţa imobiliară, marea necunoscută
Divergenţele experţilor privind diferitele evoluţii economice par a fi maxime când vine vorba de piaţa imobiliară. “Revenirea nu se va petrece, probabil, în 2014. Consensul (pe medie) al unei creşteri apropiate de 0,31% (adică aproape inexistentă) ascunde şi el divergenţe majore între analiştii consultaţi. Cei mai mulţi (experţi – n. red.) au mizat pe o creştere zero, cei mai pesimişti au mizat pe o scădere cu 7%, în timp ce optimiştii au văzut o creştere posibilă de până la maximum 5-7%. În lipsa reluării creditării, sectorul imobiliar va continua să aibă o evoluţie apropiată de zero, cu multe proiecte îngheţate şi cu blocarea în mare măsură a noilor investiţii până la reluarea ciclului de creditare”, spun experţii SAR. Creditarea nu se va relua în 2014, spun aceștia. Cauzele sunt încrederea redusă a investitorilor şi consumatorilor în perspectivele economiei, directivele date de băncile-mamă din străinătate filialelor lor din România de a limita creditele locale, rolul marginal deţinut de BNR în repornirea creditării din România. “Pentru a ajuta relansarea creditării trebuie obţinută în primul rând finanţare şi pe canale alternative, în afară de sectorul bancar: listări la bursă, bani din fonduri structurale, bani de la bugetul de stat (schemele de ajutor de stat) sau chiar sumele propuse pentru garantare şi contragarantare. Canalele alternative ar trebui să primească rangul de priorităţi naţionale”, recomandă experţii SAR.
Absorbţia slabă a fondurilor UE
România se află pe ultimul loc la absorbția fondurilor europene, în perioada 2007-2013, arată un raport al Societății Academice Române (SAR). Astfel, susțin experții SAR, țara noastră riscă să piardă fonduri substanțiale din cauza gestionării slabe din această perioadă. „În perioada 2007-2013, România a plătit către bugetul UE 9,2 miliarde euro, dar a primit prin intermediul tuturor tipurilor de fonduri nerambursabile peste 21 miliarde euro. Dintre acestea, se deduc dezangajările automate – substanțiale în cazul unor Programe Operaționale – adică bani pierduți definitiv din cauza incapacității de a transmite la timp declarațiile de cheltuieli pentru a fi rambursate de către Comisia Europeană”, arată Raportul Anual al SAR pe 2014. Astfel, fondurile structurale și de coeziune care ar fi putut fi folosite în mod real pentru a susține dezvoltarea socio-economică pe termen scurt, mediu și lung reprezintă sub 6 miliarde euro pentru toată perioada 2007-2013, deci sub un miliard euro pe an până în 2012 și 2013 când, însumat, s-a atras suma de 4 miliarde euro.
