Companiile greceşti mari consumatoare de energie vor primi discounturi de până la 20% la preţul electricităţii. Poate fi un preambul al deciziilor la nivelul UE, pe 9 aprilie Comisia Europeană urmând să traseze liniile directoare ale ajutoarelor de stat în energie şi mediu. Se schimbă lucrurile şi în România?
Despre sprijinirea marilor consumatori de energie din Uniunea Europeană se vorbeşte de mai multă vreme, pornind de la situaţia privilegiată a companiilor germane care au scutiri generoase în ceea ce priveşte subvenţionarea energiei verzi. Recent (19 februarie), comisarul european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia, a susţinut o conferinţă de presă la Berlin, după o întâlnire cu Sigmar Gabriel, vicecancelar şi ministru al Energiei în guvernul de la Berlin, în care a arătat că, în principiu, unele industrii pot fi scutite de obligativitatea de a contribui la finanţarea energiei regenerabile, subliniind că de aceste scutiri ar trebui să beneficieze o mică parte a sectoarelor industriale, şi nu întreaga economie.
Lobby-ul puternicei industrii germane, mare consumatoare de energie, va avea un cuvânt greu de spus până pe 9 aprilie, când Comisia Europeană va contura liniile directoare ale ajutoarelor de stat în energie şi mediu. Este posibil ca marii consumatori din industrii-cheie, ce susţin un număr important de locuri de muncă, să primească facililtăţi şi tarife speciale. De altfel, încă din noiembrie ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, susţinea că numărul de certificate verzi pentru marii consumatori din energie poate fi redus cu 85%, “conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului”. Pe site-ul Alro este rezumat un studiu al Centrului pentru Studii de Politică Europeană (CEPS) privind impactul “costurilor cumulate” asupra producătorilor de aluminiu din Europa, în care se arată că “România a plătit, în medie, preţul cel mai ridicat pentru certificate verzi şi cogenerare – 10,7 euro/MWh, în 2012 –, în timp ce ţările UE au introdus ordine de merit şi scutiri pentru marii consumatori industriali (…). Sprijinul pentru energia eoliană reprezintă în România 224% din media UE, arată experţii citaţi în studiu”. În acest context, conducerea Alro propune o serie de măsuri pentru sprijinirea industriei româneşti de aluminiu cât mai curând posibil, luând ca exemplu ţările UE. Se pare că alţii se mişcă însă mai repede, Grecia luând deja primele măsuri de sprijinire a marilor consumatori.
Modelul grecesc
Companiile elene din industriile cu consum intensiv de energie vor primi discounturi de până la 20% la preţul electricităţii timp de un an, cu posibilitatea extinderii pentru încă 12 luni, măsura vizând susţinerea “companiilor în pericol de a-şi opri activitatea”. Conducerea Public Power Corporation (PPC), principalul producător şi distribuitor de energie din Grecia, a decis să scadă tarifele pentru marii clienţi, în contextul avertismentelor privind închiderea unor facilităţi de producţie, inclusiv din industria oţelului, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Va exista o reducere a tarifelor de 10% pentru companiile care consumă cantităţi mari de energie, iar în cazul celor cu un consum de peste 1.000 GWh, se va aplica o reducere suplimentară de încă 10%. Guvernul se aşteaptă ca pierderile estimate din această măsură, de circa 75 de milioane de euro, să fie compensate de reluarea activităţii la unele facilităţi de producţie oprite, precum şi de plata la timp a facturilor. De asemenea, PPC va oferi marilor companii un discount de 25% la preţurile energiei pe timpul nopţii şi în weekend-uri.
Ce spun marii consumatori de gaz
Consiliul Investitorilor Români (CIR) afirmă într-un comunicat că preţurile în creştere ale gazelor au condus la restrângerea drastică a consumului intern, “cu circa 8-10% conform unor estimări preliminare”. În consecinţă, s-au redus capacităţi din industrie, s-a diminuat producţia principalelor ramuri afectate – industria siderurgică şi metalurgică, construcţii de maşini, sticlă şi ceramică, industria chimică. În cel mai fericit caz, companiile şi-au trimis angajaţii în şomaj tehnic, pe perioade îndelungate, toate acestea din cauza creşterii preţului gazelor. CIR susţine adoptarea unor măsuri legislative care să conducă la eliminarea sistemului “coşului de gaze” pentru toţi consumatorii eligibili, scoaterea CET-urilor de pe piaţa reglementată şi trecerea acestora pe piaţa liberă, ajustarea graficului de creştere a preţurilor la gazele din producţia internă pe o perioadă mai mare de timp, reducerea tarifelor de transport sau instituirea unui mecanism de aplicare a unor discounturi comerciale la furnizarea de gaze naturale pentru consumatorii întreruptibili, crearea unor facilităţi de tranzacţionare pentru gazele naturale.
