Guvernul vrea să înfiinţeze un fond în care să intre toate participaţiile minoritare deţinute de Departamentul pentru Energie (acţiuni la Petrom, companiile de distribuţie de gaze şi electricitate, etc). Se vor repeta greşelile care au acompaniat despăgubirile cu acţiuni la…primul Fond Proprietatea?
Înfiinţarea fondului a fost aprobată de principiu, dar trebuie creată o societate care să îl administreze, spunea ieri Gabriel Dumitraşcu, şeful Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie. Statul deţine participaţii minoritare în companii precum OMV Petrom, Enel, E.ON sau GDF SUEZ, deosebirile faţă de portofoliul Fondului Proprietatea, fiind lipsa participaţiilor la companiile unde statul e majoritar-Romgaz, Transgaz, Transelectrica, etc-şi diferenţa de calibru. FP are o valoare de piaţă de puţin peste 2 miliarde euro în timp ce Dumitraşcu estima valoarea activelor nete ale noului Fond la 1 miliard euro (la un discount similar cu al FP, capitalizarea sa ar fi însă de 500 milioane euro).
Dacă Fondul Proprietatea 2 este creat în acelaşi scop ca fratele său mai mare (soluţionarea unei părţi a cererilor de despăgubire a foştilor proprietari) nu rămâne decât să ne întrebăm dacă vor fi repetate greşelile ce au precedat listarea FP la bursă. Ne referim la: supraevaluarea unor proprietăţi, acordarea titlurilor de despăgubire înainte de listarea fondului la bursă astfel încât să existe o subevaluare consistentă a acţiunilor-bine speculată de tot soiul de samsari, “cointeresarea”funcţionarilor care aprobă dosarele de despăgubire.
Este însă posibil ca toată această comasare să fie făcută iniţial în scopul eficienţei (reprezentanţii statului mai uită să ajungă prin AGA, nu prea ştiu să negocieze cu majoritarii..decât în defavoarea statului-iar un administrator privat ar putea să ocolească aceste neajunsuri) urmând ca ulterior Fondul să poată fi folosit pentru eventuale despăgubiri. Până la urmă, împărţirea de active foştilor proprietari ar fi singura modalitate de despăgubire care nu afectează deficitul bugetar, cum s-ar întâmpla în cazul în care beneficiarii ar primi de pildă titluri de stat cu scadenţe lungi. Ţările vecine care şi-au despăgubit proprietarii deposedaţi abuziv de regimurile comuniste au ales să plafoneze sumele acordate şi să limiteze în timp primirea cererilor. P
Până în acest moment, ministrul energiei, Constantin Niţă, nu a putut fi contactat.
