Valoarea creditelor acordate clienţilor nebancari şi neguvernamentali (persoane fizice şi firme private) aîn cazul cărora se înregistrează restanţe la plată, a crescut în luna noiembrie la 21,89 miliarde lei, ponderea acestora în totalul împrumuturilor fiind de 9,7%, potrivit datelor furnizate ieri de către Banca Naţională a României (BNR).

La finalul lunii octombrie, soldul creditelor cu restanţe ajunsese la 21,31 miliarde lei, iar ponderea lor în totalul împrumuturilor era de 9,5%. La sfârşitul anului trecut, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor era de 7,7%. Volum creditelor cu restanţe este calculat ca fiind suma creditelor acordate pentru care nu s-a făcut plata convenită până în ultima zi lucrătoare a lunii noiembrie.

Restanţele, mai frecvente la împrumuturile în valută

Soldul restanţelor la împrumuturile în moneda naţională era în noiembrie de 9,51 miliarde lei, adică 11,7% din totalul împrumuturilor în lei, iar soldul restanţelor la creditele în valută echivala cu 12,38 miliarde lei (8,6% din totalul împrumuturilor în valută). Soldul creditelor populaţiei şi agenţilor economici se cifra la sfârşitul lunii noiembrie la 225,89 miliarde lei, faţă de 223,03 miliarde lei la sfârşitul lunii octombrie. Creditul în valută se situa la finele lunii noiembrie la 144 miliarde lei, adică la 64%.

Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a crescut în noiembrie, faţă de luna anterioară, cu 1,3%, la 223,81 miliarde de lei, iar majorarea faţă de finele lunii noiembrie 2010 a fost de 7,6%, componenta în valută avansând mai repede decât cea în lei, potrivit datelor BNR.
Unde sunt răspândiţi restanţierii?

Cele mai multe credite în lei la care se înregistrează restanţe sunt întâlnite, potrivit sitului businessday.ro care a efectuat calculele, în judeţele Bistrita-Năsăud (21,5%), Suceava (20,9%) şi Sălaj (20,8%). Cele mai puţine credite întârziate sunt cele acordate în judeţele Gorj (5,9%), Teleorman (7,8%) şi Mureş (8,3%). Ponderea împrumuturilor cu întârzieri este medie în Bucureşti, aceasta fiind respectiv de 9,3%. In Timiş indicatorul e de 14,7%, în Cluj de 11,7%, iar in Iaşi de 15,3%.

La creditele în valută, o pondere mare a creditelor cu restanţe se întâlneşte în judeţele Alba (15,5%), Ialomiţa (14,3%) şi Galaţi (13,7%). Judeţele Dâmboviţa (1,9%), Teleorman (2,9%) şi Tulcea (3,5%) stau cel mai bine. In Bucureşti, ponderea creditelor restante este de 8,9%, în Timiş de 8,8%, în Cluj de 9,4%, iar în Iaşi de 6,5%.

Creditul în euro creşte mai repede

Potrivit ultimelor date disponibile ale BNR, creditul în valută, majoritar, are o creştere mai accentuată decât cel în moneda naţională. "Creditul în lei a crescut cu 1 la sută (0,6 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a majorat cu 1,4 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,7 la sută)", se arată într-un comunicat de zilele trecute al BNR.

La 30 noiembrie 2011, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 7,6 la sută (4,1 la sută în termeni reali) faţă de 30 noiembrie 2010, pe seama majorării cu 5,8 la sută a componentei în lei (2,3 la sută în termeni reali) şi cu 8,7 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 7 la sută), afirmă banca centrală.