Ungaria ar putea deschide la finele lunii viitoare circulaţia pe încă 32 de kilometri de autostradă între localităţile Mako şi Szeged, fapt care va micşora calvarul automobiliştilor români care se deplasează către UE. Tronsonul maghiar este  aproape gata şi face parte din cei 180 de kilometri de autostradă pe care Ungaria îi va adăuga în acest an reţelei sale, care însumează deja 1.100 de kilometri. Lucrările au început în 2008 fiind finanţate în proporţie de trei sferturi din fonduri ale UE. Până la finele anului curent ţara vecină va licita şi ultimii 15 de kilometri de autostradă până la frontiera românească de la Nădlac, terminarea lucrărilor la acest ultim tronson urmând să aibă loc în 2012.

În Ungaria încheierea lucrărilor este umbrită de intrarea în insolvenţă în primăvara acestui an a firmei Szeviep Zrt., parte a consorţiului M43 Tisza care construia autostrada M43 (ramură a autostrăzii M5 care uneşte graniţa Ungariei cu Serbia şi Budapesta). Constructorul nu şi-a putut achita obligaţii financiare în valoare de 10 milioane de euro către subcontractorii săi iar aceştia au ameninţat cu demolarea autostrăzii gata construite. Subantreprenorii neplătiţi au blocat cu materiale de construcţii şi un drum naţional învecinat. Compania Naţională Maghiară de Dezvoltare a Infrastructurii, omoloaga Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, a reziliat contractul semnat cu consorţiul condus de firma spaniolă Sedesa şi care mai includea şi pe Hidepito, o altă companie maghiară. Segmentul Makograniţa românească urmează să fie reatizat în următorii doi ani. Informaţii de ultimă oră spun că guvernul maghiar a ajuns la un acord de cesionare a creanţelor deţinute de subcontractori, menit să ducă la respectarea termenului de predare.

Promisiunile românilor

În România promisiunile conform cărora autostrada va fi gata în 2009-2010 sunt vechi de patru ani, însă lucrările nu au început şi nici măcar nu a fost obţinut acordul Comisiei Europene asupra proiectului. . „O să facem în aşa fel ca... lucrările la tronsonul Nădlac-Arad să fie demarate în 2008", spunea acum patru ani ministrul şi de atunci şi de acum al Transporturilor, Radu Berceanu. Acum, el îl acuză pe predecesorul său Ludovic Orban că nu ar fi obţinut acreditarea autorităţii de management pentru Planul Operaţional Sectorial de Transport, fără de care Ministerul Transporturilor nu poate accesa fondurile europene. „Am fost nevoiţi să facem noi proiectarea şi documentaţia de licitaţie pentru acest tronson, deoarece firma angajată în acest sens în 2007, DIWI Consult, nu reuşise după doi ani decât să facă studiul de fezabilitate pentru autostradă", spune Şerban Cucu, directorul pentru finanţări externe al Transporturilor.

Buni la teorie, proşti la practică

În mod teoretic autostrada Nădlac, Arad ar avea şanse să fie gata în 2013, la un an după ce ungurii ajung cu autostrada lor la graniţa noastră. Se prevede licitarea lucrărilor luna viitoare  urmând ca acestea să demareze anul viitor. Un termen de realizare a autostrăzii de doi ani ar însemna că aceasta va fi gata în 2013. În practică astfel de calcule nu funcţionează. Lipsa documentaţiei necesare a făcut ca cererea de finanţare a proiectului să nu poată fi trimisă la Comisie. Aprobarea cererii ar putea veni de la CE, dacă aceasta nu are obiecţii, abia anul viitor, căci urmează vacanţa de vară, iar analiza proiectului poate necesita câteva luni bune. Absenţa acceptului nu va împiedica licitarea proiectului în august, spune însă Şerban Cucu.  

Randamentul românesc

O privire asupra celorlalte  proiecte în curs arată că România nu e ţara în  care socoteala de acasă să se  potrivească cu cea  din târg. Cu câteva luni înainte de  expirarea termenului contractual, lucrările pe autostrada Arad-Timişoara sunt definitivate doar  în proporţie de 10%.  Deşi câştigătorul licitaţiei  pentru construirea tronsonului  de autostradă Deva-Orăştie trebuia numit în luna iunie el nu este ştiut nici acum, după ce unul dintre participanţii la licitaţie a contestat în justiţie descalificarea sa.