ADERARE. Consilierul de stat din Guvern Andreea Paul-Vass a declarat, marţi, la RFI, că România ar trebui să-şi menţină obiectivul de aderare la zona euro la 1 ianuarie 2015, dar mai întâi trebuie să ia măsuri pentru îndeplinirea condiţiilor din Pactul de stabilitate şi Tratatul de la Maastricht legate de parametri precum inflaţia, deficitul bugetar, creşterea economică, potrivit Agerpres.

 

"Termenul 2015 pentru adoptarea euro ar trebui menţinut, însă trebuie să şi facem lucrurile necesare, pentru a respecta condiţiile(...) Pactului de stabilitate şi creditele sau condiţiile Tratatului de la Maastricht care, repet, nu pot să fie păcălite. Şi ele sunt doar o oglindă a gradului de modernizare şi de capacitate de concurenţă a economiei româneşti. Repet: inflaţie, dobândă, deficit bugetar, datorie publică şi aşa mai departe", a spus consilierul premierului Boc, la Radio France International.

Aceasta a menţionat că Guvernul, Banca Naţională şi Preşedinţia discută un proiect de program de convergenţă prin care România se plasează pentru cel puţin încă doi ani în zona ratelor de schimb RM 2, "anticamera spaţiului monetar european", în care Bucureştiul trebuie să menţină o rată a dobânzii de maximum 1,5 puncte procentuale faţă de media europeană.

"Preşedintele României însuşi a declanşat un dialog cu BNR, cu experţii Guvernului, cu experţii de pe piaţa privată, cu privire la oportunitatea de a menţine sau de amâna data aderării României la zona euro şi implicit la zona ratelor de schimb RM 2, care este o etapă intermediară. (...) Absolut obligatorie aşezarea României în antecamera spaţiului monetar european pentru cel puţin doi ani, perioadă în care noi suntem obligaţi la condiţii foarte rigide de conduită macroeconomică. Acum sigur că trebuie să vă spun opinia mea personală. Aderarea României la zona euro înseamnă în primul rând disciplină şi disciplinare, înseamnă o rată a dobânzii nu mai mare cu 1,5 puncte procentuale decât media europeană, înseamnă o inflaţie semnificativ diminuată, înseamnă un deficit bugetar şi o datorie publică limitate. Toate aceste lucruri se fac. Provocările mari ale României vin tocmai din zona provocărilor inflaţioniste şi ale celor derivate din costurile creditării, adică din dobânzi. Însă cu cât mai repede, cu atât mai bine", a spus Andreea Paul-Vass, la RFI.