S-a raportat recent că tandemul UE/FMI, a suspendat discuţiile cu Ungaria, trimiţând forintul şi aşa slab, mai în jos. Motivul oferit? Ungaria refuză măsurile de austeritate impuse ca şi condiţii ale creditării.
Nu-i un secret faptul că împrumuturile FMI/UE au ca scop controlul politico-economic total al nefericitelor ţări care fac apel la ele, de unde şi cerinţa lor aparent ...

S-a raportat recent că tandemul UE/FMI, a suspendat discuţiile cu Ungaria, trimiţând forintul şi aşa slab, mai în jos. Motivul oferit? Ungaria refuză măsurile de austeritate impuse ca şi condiţii ale creditării.
Nu-i un secret faptul că împrumuturile FMI/UE au ca scop controlul politico-economic total al nefericitelor ţări care fac apel la ele, de unde şi cerinţa lor aparent absurdă pentru “măsuri de austeritate”. În felul în care acestea sunt impuse, ele nu duc decât la suferinţa poporului vizat, căci nu are cum să îi fie mai bine dacă un sfert din spitale se închid, salariile se taie cu tot atât, iar alte zeci de mii de oameni îşi pierd serviciile! N-ar fi cu mult mai eficient să se stopeze jaful şi să se confişte averile ne-justificabile ?
Popoarele sunt sacrificate în mod expres, pentru a provoca haosul economic şi social în urma căruia ei, băieţii “destepţi” îşi vor instala marionetele şi vor lua în stăpânire tot ce a mai rămas încă al ţărilor respective.
Executivul ungar însă, a luat o altă măsură, una extrem de neplăcută pentru băieţi, cu scopul de a scoate ţara din impasul în care se află: acesta a aprobat recent o taxă specială asupra băncilor, pentru o perioadă de trei ani, estimând că veniturile bugetului de stat vor creşte, datorită acestei măsuri, cu 200 miliarde forinţi (720 milioane euro) numai în 2010!
Această taxă asupra hoţilor a provocat nemulţumirea reprezentanţilor FMI/UE, care a culminat cu suspendarea negocierilor şi deprecierea ulterioară a forintului. Nu de grija noastră ne oferă ei credite, ci după cum se vede clar de-aici, aşa zişii “reprezentanţi” ai acestor organisme supra-naţionale, nu reprezintă nimic altceva decât interesele entităţilor private ale marii finanţe internaţionale, care în lipsa vigilenţei noastre, ţintesc să pună ghearele până şi pe ultima piatră rămasă în patrimoniul ţării.
Învăţăminte pentru noi?
1. Să păstrăm Leul ca şi monedă naţională pentru totdeauna, fixând rata de schimb de cursul euro. În felul acesta, manipulările bancherilor nu vor mai fi posibile.
2. Să luăm exemplul Ungariei, aplicând o taxă similară asupra băncilor, dar cu caracter permanent. Nu le place? Pot închide magazinul şi pleca spre alte meleaguri, unde jecmăneală va fi tolerată (Africa ?). Oricum astăzi e imposibil să mai obţineţi credite de la bănci, fie ca persoană fizică, fie ca şi companie. Atunci care mai sunt foloasele noastre de pe urma lor?
3. Infiinţarea imediată a unor cooperative de credit care să funcţioneze fără profit, plătind doar salariile personalului şi cheltuielile aferente desfăşurării activităţii, unde doar membri care contribuie pot primi împrumuturi. Acestea funcţionează foarte bine în alte ţări şi sunt cu mult mai ieftine decât băncile. Statul nu ar trebui să aibă nici o implicare în funcţionarea lor, ci doar să creeze temeiul legislativ pentru înfiinţarea lor, născându-se astfel o concurenţă semnificativă în sectorul financiar. Băncile vor fi astfel forţate să îşi îmbunătăţească practicile de afaceri, în prezent cele mai prădalnice, la noi.
4. Nu în ultimul rând ca importanţă, auditarea oficială a rezervelor de aur din subsolul BNR şi creşterea lor imediată, prin re-chemarea în ţară a tonelor de aur depozitate în străinătate, de parcă la noi nu s-ar fi putut. Demiterea imediată a lui Mugur Isărescu, cel care a dispus înstrăinarea tonelor de aur, care acum ar putea să nici nu mai existe, decât pe hârtie.
Apoi ne vom putea relaxa pentru o vreme, privind cum mutra de porc pederast a lui Jeffrey Franks, îşi schimbă expresia din cea de putere şi aroganţă actuală, într-una schimonosită de groază.