Potrivit studiului "Cinci mituri privind sistemul de pensii din România", realizat de profesorul Marian Preda de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială-Universitatea Bucureşti, tinerii de până în 24 de ani sunt în medie mai săraci decât pensionarii, informează Mediafax.

"Rata sărăciei era mai mică pentru pensionari decât media populaţiei în 2007. Între timp pensiile au crescut", se arată în studiu.

În lucrarea sa, Marian Preda a încercat să "dărâme" cinci mituri referitoare la pensionari, respectiv: pensionarii sunt cei mai săraci dintre români, pensionarii sunt toţi în vârstă, pensionarii muncesc o viaţă şi trăiesc puţin, pensiile sunt exagerat de mici comparativ cu salariile şi femeile trebuie să se pensioneze mai devreme decât bărbaţii

Referitor la vârsta pensionarilor români, Preda arată că din cei aproape şase milioane de pensionari înregistraţi, doar 4,2 milioane au peste 60 ani, existând diferenţe majore între judeţe, în unele fiind foarte multe cazuri de pensionări de invaliditate.

În ce priveşte cel de-al treilea mit "pensionarii muncesc o viaţă şi trăiesc puţin", Marian Preda susţine că, în realitate, speranţa de viaţă la 65 de ani e mare, respectiv 14 ani la bărbaţi şi 17 ani femei.

"Dacă cineva se pensionează la 40 de ani, cât a lucrat şi cât va primi pensie? Mulţi dintre pensionari iau pensie mai mulţi ani decât au contribuit", a arătat iniţiatorul studiului.

Pentru a argumenta că pensiile nu sunt exagerat de mici în comparaţie cu salariile, iniţiatorul studiului a arătat că pensiile au crescut cu mult mai mult decât inflaţia.

În acest sens, el a mai arătat că pensia medie netă pentru stagiu complet de cotizare a crescut de la 67 de euro, în 2003, la 240 de euro în 2008

În ce priveşte pensionarea mai rapidă a femeilor, Marian Preda a arătat că 75% dintre români sunt de acord cu acest lucru, în opinia lor femeia trebuind să iasă la pensie la 55 de ani.

Studiul a fost prezentat în cadrul dezbaterii "Cum scoatem sistemul de pensii din faliment", organizat de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti şi Societatea Acedemică din România (SAR).

În acelaşi context, reprezentanta SAR, Suzana Dobre, a arătat că deficitul curent al fondului de pensii este 1,3% din PIB cu tendinţe de creştere puternică pe termen scurt, mediu şi lung.

"În momentul de faţă se cheltuie pentru pensii 7,5% din PIB, iar pentru educaţie 3,5 - 4% din PIB. Echilibrul financiar al fondului de pensii trebuie restabilit, pe cât se poate prin anularea legării creşterii punctului de pensie de salariul mediu şi legarea de inflaţie, extinderea bazei de colectare a contribuţiilor sau prin stabilirea unui plafon rezonabil, ca procent maxim din bugetul de stat, pentru acoperirea deficitului la fondul de pensii", a conchis Suzana Dobre.