Românii plătesc notarilor şi agenţilor cel mai mare cost real al unei tranzacţii imobiliare, comparativ cu aceleaşi costuri din Uniunea Europeană.

Potrivit Consiliului Concurenţei, notarii şi agenţii imobiliari taxează şi servicii pe care practic nu le prestează, doar pentru a umfla sumele pe care le încasează. Şi aşa ajungem noi, poporul cu unul dintre cele mai mici venituri medii din Uniune, să plătim taxe notariale de 14 ori mai mari decât un neamţ, pentru a vinde sau cumpăra o proprietate.

Notarii, nejustificat de scumpi

Potrivit calculelor făcute de Consiliul Concurenţei, românii plătesc servicii juridice de 1.070 euro, acesta fiind tariful minim practicat de notari. Un cost care este de patru ori mai mare, dacă facem comparaţia cu media europeană şi dacă se ţine cont de nivelul veniturilor medii. „Situaţia în România este mult mai gravă decât în Uniunea Europeană, unde există preocupare pentru acest sector", a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Dar acest nivel mediu este chiar decent după o comparaţie detaliată cu celelalte state membre.

Astfel, România are un cost al serviciilor notariale mai mare de 14 ori decât Germania, de şapte ori mai mare decât Portugalia, de şase ori mai mare decât Austria sau Spania, de cinci ori decât Franţa şi de patru ori decât Belgia. Strângând aria, chiar şi în comparaţie cu state central şi est-europene, România are onorariile notariale reale mai mari decât în Polonia, Ungaria sau Slovenia. „Numai prin eliminarea taxei de redactare a contractelor, care este inutilă, deoarece contractele sunt standard şi notarii nu trebuie să facă nimic la ele, românii ar câştiga între 15-30 milioane de euro/an" a menţionat Chiriţoiu.

Agenţii imobiliari, la fel de păguboşi

Comisioanele agenţilor imobiliari sunt la fel de dureroase pentru buzunarele românilor ca şi ale notarilor. Pentru aceeaşi tranzacţie în valoare de 100.000 euro, un român lasă la agentul imobiliar până la 5.000 euro. Şi asta, în condiţiile în care media europeană abia dacă se ridică la 3.700 euro. Şi în acest caz, plătim agenţilor imobiliari taxe mult mai mari decât în restul Uniunii.

Danemarca plăteşte 4.147 euro, Germania - 4.000 euro, iar Olanda plăteşte doar 1.850 euro, la fel Anglia, unde costurile medii nu trec de  1.651 euro. Plătim considerabil mai mult pentru aceeaşi muncă prestată de aceeaşi categorie de specialişti, iar pentru asta, susţin repre­zentanţii Consiliului Concu­renţei, am putea fi chiar noi de vină. Românul nu pare să aibă încă luciditatea necesară pentru a nu plăti preţuri nejustificat de mari. „Concurenţa prin preţ este destul de scăzută, acest fapt datorându-se cel mai probabil unor factori care ţin de specificul activităţii, cum ar fi: lipsa de experienţă în negociere a consumatorilor, forma procentuală a comisioanelor determinată de necesitatea vânzătorilor de a stimula obţinerea unui preţ mai mare sau existenţa unor dimensiuni concu­renţiale suplimentare pentru agenţiile imobiliare", se precizează în analiza Consiliului Concurenţei.

Pe lângă ine­ficienţa structurală, piaţa imobiliară din România este expusă unor riscuri suplimentare. Acestea sunt generate de faptul că toate tran­zacţiile imobiliare se fac la noi în monedă străină: euro. Alţi factori de risc sunt scăderea populaţiei şi numărul extrem de mare de locuinţe ocupate de proprietari, ceea ce înseamnă că piaţa chiriilor este foarte redusă. Soluţia identificată de Consiliul Concurenţei ar fi informarea cetăţenilor.

Iar acest lucru s-ar putea concretiza susţinut de accesul la internet, platformă prin care se poate face o selecţie mai eficientă a celor care urmează să se ocupe de intermedierea tranzacţiei. Criteriul principal de alegere ar trebui să fie raportul corect calitate - preţ.