„Am zburat de la Bruxelles la Larnaca cu Tarom, via Bucureşti", spune Ulrich Schulte-Strathaus, secretarul general al Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene (AEA), pentru a întări opinia sa că Tarom poate fi un jucător important pe piaţa europeană a transportului aerian.

Din sediul de la Bruxelles al asociaţiei situaţia Tarom, în ciuda pierderilor de aproape 80 milioane de euro înregistrate în 2010, nu este chiar una neagră.

Secretarul general admite că Tarom trebuie să înceapă un proces serios de restructurare şi scădere a costurilor, însă consideră că operatorul român poate deveni o companie puternică prin poziţia sa care-i permite dezvoltarea unei reţele regionale de zboruri, reţea care ar putea fi atractivă pentru o companie mare interesată de achiziţia Tarom.

Întrebat de reporterul România liberă dacă privatizarea Tarom este importantă, Schulte-Strathaus a explicat că până la privatizarea propriu-zisă, compania trebuie să treacă prin anumite etape.

„Paşii spre privatizarea Tarom contează mai mult decât privatizarea în sine. Primul pas este scăderea costurilor companiei, apoi restructurarea acesteia pentru a te asigura că nivelul costurilor rămâne scăzut şi, ultimul pas, luarea unei măsuri strategice în ceea ce priveşte cumpărătorul", explică Ulrich Schulte-Strathaus.

Acesta a mai adăugat că la Tarom, privatizată sau nu, deciziile managementului sunt importante, iar acestea trebuie să reuşească să egaleze balanţa costuri versus încasări.

Schulte-Strathaus a accentuat pe parcursul discuţiei că Guvernul de la Bucureşti nu trebuie să se grăbească în ceea ce priveşte privatizarea operatorului aerian.

Tarom este una din companiile monitorizate prin acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Guvernul angajându-se în discuţiile cu instituţia financiară că va ceda 20% din acţiunile companiei prin listare la Bursă sau prin vânzarea pachetului unui investitor strategic.

FMI a cerut guvernului de la Bucureşti ca acest prim pachet de acţiuni să fie vândut până la finalul acestui an. Surse din interiorul Tarom au confirmat pentru România liberă că Ministerul Transporturilor va vinde, prin listarea la bursă, pachetul cerut de FMI până la finele lui 2011. Aceleaşi surse spun că principalul holding interesat de achiziţia Tarom este Air France-KLM, cu care Tarom negociază de mai multă vreme o eventuală preluare progresivă a unor pachete de acţiuni.

Cu toate acestea, „sunt unii care spun că o privatizare în momentul de faţă este prematură", a mai spus reprezentantul Asociaţiei Companiilor Aeriene din Europa.

Tarom poate deveni competitivă

Ulrich Schulte-Strathaus va veni în curând la Bucureşti pentru o serie de discuţii cu managementul operatorului aerian, dar şi cu reprezentanţi ai guvernului.

„Vrem de asemenea să avem o serie de discuţii cu membrii guvernului de la Bucureşti, să le explicăm care este situaţia pieţei europene de aviaţie pentru a ne asigura că toate deciziile viitoare legate de Tarom sunt puse în context", a explicat secretarul general AEA.

În ochii Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene Tarom este o companie care poate deveni competitivă în piaţa europeană. Secretarul general al organizaţiei spune că principalele avantaje ale companiei sunt costul scăzut pentru fiecare angajat, în comparaţie cu alţi concurenţi din piaţă, calitatea şi competitivitatea produsului oferit, precum şi acceptarea şi recunoaşterea produsului de pasagerii străini. De asemenea, poziţia ţării în regiune poate permite dezvoltarea unei reţele regionale interconectate cu alte reţele ale altor companii care să aducă pasageri pentru Tarom.

Cutremurul care va aduce moarte companiilor low-cost

Mai multe companii europene îşi vor închide operaţiunile dacă nu vor putea să găsească un model de afaceri care să fie competitiv în piaţa europeană. Schulte-Strathaus spune că la un capăt al axei companiilor aeriene europenese află cele trei mari holdinguri Air France-KLM, Lufthansa şi nou formata alianţă între British Airways şi Iberia, iar la celălalt capăt marii operatori low-cost, precum Ryanair şi EasyJet. Între aceste două puncte se află toate celelalte companii.
„Acestea din urmă trebuie să-şi găsescă o nişă pentru a putea supravieţui într-o piaţă atât de competitivă şi volatilă. Nişa trebuie determinată fie de un anumit produs, de o anumită reţea locală, de o anumită piaţă pe care unii nu pot opera", explică oficialul AEA.

Schulte-Strathaus spune că, din păcate, multe companii low-cost nu se vor putea adapta la cerinţele pieţei, o piaţă în care dacă nu ai o flotă foarte mare şi un număr de peste 10 milioane de pasageri nu poţi supravieţui. „Companiile low-cost mari vor supravieţui. Celelalte companii low cost vor dispărea", spune oficialul. Întrebat care vor fi companiile ce vor continua să opereze, oficialul a evitat iniţial un răspuns direct, spunând că vor rezista acelea cu cel mai puternic brand.

"O companie low-cost trebuie să aibă un marketing excelent, pentru că aceste companii comercializează «bunuri de larg consum», deci trebuie să fi foarte cunoscut şi acest lucru înseamnă o investiţie foarte mare în marketing. Numai cei foarte cunoscuţi vor supravieţui - Ryanair, EasyJet, Wizzair şi poate încă una-două alte companii şi cam atât".

Putem să-l acuzăm de subiectivitate, deoarece asociaţia pe care o conduce nu are printre membri săi nici o companie low-cost, ci numai companii tradiţionale, marea majoritate fiind operatorii naţionali.

Însă, secretarul general insistă că în viitorii cinci ani, piaţa transportului aerian din Europa va arăta altfel, după ce va fi zguduită de un puternic „cutremur" care înseamnă noi falimente. "Oricum, va fi un cutremur pe piaţa aeronautică europeană. Sunt convins că după acest cutremur, cu unele companii dispărând de pe piaţă şi unele companii adoptând o anumită nişă, o să avem o reţea foarte rezistentă şi o industrie aeronautică puternică", explică oficialul.