Șoseaua a fost construită de Regele Carol al II-lea, pe traseul unui drum antic, despre care legenda spune că ar fi fost construit de împăratul Traian.
Una dintre cele mai faimoase șosele din Europa Centrală și de Est, Drumul Regelui – Transalpina, a devenit unul dintre cele mai interesante obiective turistice pentru străinii care vizitează sudul Transilvaniei sau nordul Olteniei.
În acest an, șoseaua va fi redeschisă abia din a doua jumătate a lunii mai, au anunțat reprezentanții Salvamontului. Ei spun că circulația rutieră nu va fi permisă pe șoseaua care traversează Carpații Meridionali decât în momentul în care nu va mai exista pericolul ca zăpada de pe versanți să ajungă pe șosea.
Transalpina este cunoscută și sub numele de Drumul Regelui. Șoseaua a fost construită, în perioada interbelică, de către Regele Carol al II-lea al României, pe traseul unui vechi drum despre care legendele spun că ar fi fost construit de legionarii romani care doreau să cucerească Sarmisegetuza.
Această legendă mai afirmă că drumul peste munți ar fi fost construit din ordinul împăratului Traian, pentru a permite unităților militare romane care veneau din sudul Dunării să participe la asediul capitalei regatului dac condus de Decebal. În Evul Mediu, drumul a continuat să fie folosit de păstorii ardeleni și de cei aromâni din Pind, porniți în transhumanță, care se întâlneau vara pe platourile înalte și înierbate ale Carpaților Meridionali. Șoseaua unește orașele Sebeș din Alba și Novaci din Gorj. Lungimea drumului este de 148,2 kilometri, iar cel mai înalt punct este Pasul Urdele, la 2.145 de metri.
Drum strategic
Drumul Regelui a fost pavat cu piatră, din ordinul Regelui Carol al II-lea, care dorea să dispună de această șosea care să facă legătura dintre Vechiul Regat și Transilvania. ”Regele Carol al II-lea a avut o viziune strategică foarte corectă.
Mai mult decât conducătorii noștri de azi, a înțeles că unirea teritoriilor locuite de români poate fi desăvârșită doar dacă ele sunt legate prin șosele decente, prin căi ferate moderne și prin instituții performante de educație, cultură și spiritualitate. Construirea Drumului Regelui face parte din aceeași strategie care a însemnat și construirea de biserici și catedrale ortodoxe în orașele Transilvaniei, sprijinirea școlilor greco-catolice și ortodoxe din Transilvania, înființarea de noi școli în Basarabia ori Bucovina sau colonizarea aromânilor în Cadrilater”, spune profesorul de istorie Ilie Popa. Practic, Drumul Regelui putea permite deplasarea rapidă a unor mari unități militare peste Carpați, fără a utiliza șoselele de pe Valea Jiului ori Valea Oltului.
Însă Drumul Regelui a rămas puțin cunoscut, pentru că, până în urmă cu câțiva ani, el nu a fost niciodată asfaltat. În decursul deceniilor, drumul construit de Regele Carol al II-lea s-a degradat, iar în cele din urmă a devenit impracticabil pentru mașinile obișnuite. Acum, însă, cei care au descoperit Transalpina spun că șoseaua este mai frumoasă decât Transfăgărășanul.
POTENȚIAL
Dezvoltare turistică
Modernizarea Drumului Regelui a însemnat un nou impuls dat dezvoltării stațiunii gorjene Rânca, faimoasă pentru pârtiile sale de schi, dar care atrăgea un număr mic de turiști în sezonul cald. De asemenea, Transalpina a oferit impulsul necesar pentru renașterea stațiunii de la Vidra, din sudul Carpaților, dar și pentru începerea demersurilor pentru dezvoltarea unui nou domeniu schiabil în munții de la sud de Sebeș.
