Cuprinzând o arie de circa 88 km2, Valea Hârtibaciului din judeţul Sibiu este presărată cu aşezări săseşti şi o mulţime de biserici fortificate. Istoria de peste 800 de ani a acestor sate şi aşezăminte de cult, dar şi strădaniile unor localnici de a păstra tradiţiile sunt doar câteva dintre elementele care se constituie într-un punct principal de atracţie pentru vizitatori.

Promovarea acestei destinaţii idilice a devenit un scop al activităţii asociaţiei „Hosman Durabil", înfiinţată în 2005, dar nu singurul. Asociaţia îşi mai propune conservarea unor clădiri istorice, păstrarea obiceiurilor de cultivare a plantelor tradiţionale, ameliorarea condiţiilor de trai în satele din Valea Hârtibaciului. Printre organizaţiile care susţin diferitele proiecte ale asociaţiei, Joachim şi Gabriela Cotar, cei care ne-au „păstorit" pe parcursul întregii zile de cercetare, au menţionat Fundaţia „Mihai Eminescu Trust" - Londra, Fondurile EEA (EEA Grants) - Islanda, Liechtenstein şi Norvegia şi D.B.U. (Deutsche Bundesstiftung Umwelt), cea care a iniţiat şi proiectele de cercetare interşcoli.

Dintre proiectele harnicilor membri, pe noi ne-au impresionat în mod deosebit patru:

1. Colaborarea cu Fundaţia Ecoruralis în cadrul proiectului ­LEADER, vizând sprijinirea şi stimularea agriculturii ţărăneşti şi folosirea de seminţe tradiţionale, nemodificate genetic de către ţăranii din zonă.

2. Proiectul Moara Veche din Hosman, care are în vedere renovarea clădirilor, repararea şi menţinerea în stare de funcţiune a mecanismelor vechii mori, precum şi transformarea diverselor componente ale complexului morii într-o afacere sustenabilă.

3. Implementarea experimentală a unui sistem de filtrare a apelor „gri" (apa rezultată din gospodărie) şi a unor toalete ecologice care separă urina de fecale (ulterior transformate în compost),  astfel încât acestea să nu mai contamineze pânza freatică de unde se alimentează fântânile oamenilor.

4. Dezvoltarea unor trasee de interes turistic, care să exploateze, pe de o parte, locurile atât de pitoreşti şi liniştite, dar şi atracţia pe care o reprezintă pentru mulţi amatori de aventuri pe două roţi un circuit al bisericilor săseşti fortificate.

De ce plante nemodificate genetic?

Comisia  Europeană a adoptat în 2005 regulamentul privind Fondul European Agricol pentru dezvoltarea rurală.  Încă din 2006 iniţiativa a fost preluată ca fiind o idee bună pentru spaţiul rural românesc, obiectivele fiind îmbunătăţirea guvernării la nivel local şi valorificarea resurselor specifice teritoriului.

Legislaţia europeană în vigoare prevede folosirea în agricultură cu precădere a seminţelor modificate genetic, ceea ce conduce la dispariţia treptată a unor soiuri tradiţionale de plante şi la apariţia unor corporaţii sau concerne internaţionale care vor putea monopoliza piaţa de seminţe. Argumentele în favoarea acestor prevederi legislative sunt: plantele modificate genetic sunt mai productive; cu ajutorul lor se pot salva populaţii întregi de la foamete; seminţele plantelor modificate genetic sunt mai ieftine.

Fundaţia Ecoruralis consideră că aceste argumente nu sunt valide; productivitatea mai mare nu a putut fi dovedită, plantele modificate genetic nu sunt adaptabile la condiţii dificile de sol şi climă şi nu produc substanţe nutritive suplimentare, astfel încât rezolvarea foametei în zonele cele mai afectate - ale Africii - nu este posibilă, iar efectul preţului mic al seminţelor este anihilat de costurile pe care le ascunde tehnologia de cultivare.

Argumente pro

Folosirea pe scară largă a seminţelor modificate genetic poate conduce la efecte negative pe plan economic, a explicat Ramona Duminicioiu, jurnalist la Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic, când a evidenţiat cele mai importante trei preocupări ale Ecoruralis, în cadrul proiectului Leader. Productivitatea seminţelor modificate genetic nu este mai mare decât a celor tradiţionale, preţul cerut de firmele producătoare de seminţe este destul de scăzut, ceea ce ar putea fi tentant pentru fermier, în schimb costurile în procesul de cultivare a acestora creşte spectaculos prin adaosurile chimice necesare. Ecoruralis consideră că doar aparent utilizarea seminţelor modificate genetic aduce avantaje cultivatorilor.

Seminţele tradiţionale, interzise la vânzare

Un alt aspect se referă la afectarea sănătaţii şi la efectele pe care le pot produce plantele modificate genetic asupra consumatorilor lor. Testele făcute pe cobai au dovedit că inima, ficatul, creierul, dar şi fertilitatea la femele au fost grav afectate de consumul de astfel de cereale, şi nu doar direct, ci până la a noua generaţie! „Chiar dacă aceste teste nu s-au făcut încă pe oameni, putem estima că efectul este acelaşi", spune Duminicioiu. A treia problemă de mediu este legată de utilizarea acestui tip de plante care ar contamina alte culturi, dar şi animalele care le consumă.