Toate activităţile din cadrul complexului sunt conduse şi supravegheate cu pricepere de familia Domokos (brutăria, fierăria şi magazinul sătesc), respectiv de către Kurt Fasnacht, „Doctorul morilor", venit tocmai din Elveţia ca să repare şi să întreţină mecanismele vechii mori. Membrii organizaţiei Hosman Durabil, stimulaţi de entuziasmul familiei Cotar, se bucură şi de sprijinul fundaţiei Mihai Eminescu Trust din Londra şi de alte colaborări şi finanţări pe lângă contribuţia consistentă a D.B.U. 

Exploatarea turistică a zonei Văii Hârtibaciului

Ilarion Bârsan ne prezintă o altă posibilă direcţie de dezvoltare a zonei: redeschiderea liniei ferate a mocăniţei pe ruta Agnita-Sibiu, cu opriri în puncte de interes turistic încă nevalorizate - cetăţi săseşti şi biserici româneşti aşezate în zone deosebit de pitoreşti. Deocamdată s-a obţinut declararea căii ferate monument istoric şi se continuă campania de găsire de fonduri pentru investiţii. Voluntarii de la Hosman Durabil şi-au propus să restaureze linia mocăniţei şi repunerea ei în funcţiune.

Monumentele de artă şi arhitectură nu sunt singurele atracţii de pe Valea Hârtibaciului, animalele reprezintă la rândul lor o atracţie pentru vizitatorii străini (barza neagră este cea mai cunoscută dintre speciile locale rare). 

Turiştii pot parcurge diverse trasee cu bicicleta sau pe calea ferată îngustă, cu drezina. Domnul Ştefan Vaida, absolvent al Facultăţii de Restaurare a Universităţii „Lucian Blaga" din Sibiu, angajat al Centrului de informare din Alţâna şi entuziast susţinător al iniţiativelor de promovare a zonei, le stă la dispoziţie celor care doresc să se documenteze. Dorind să-i ajute pe localnici să comunice cu turiştii şi să se implice mai mult în activităţile culturale, organizează, în colaborare cu ceilalţi voluntari ai iniţiativei Hosman Durabil, ateliere şi cursuri pentru copii şi adulţi de învăţare a ţesutului la război, de frământat şi copt pâine etc.

Autenticitatea zonei atrage din ce în ce mai mulţi vizitatori. Ştefan Vaida a condus deja în doi ani consecutivi câte două tururi de câte 12 zile cu bicicleta ale unei zone mai largi din partea de sud, centrală şi de nord a Transilvaniei până în Bucovina. Participanţii au fost cu precădere turişti germani.

Ştefan Vaida mai intenţio­nează şi să inaugureze la Alţâna un muzeu care să ilustreze bunele relaţii interetnice din zonă. Muzeul va prezenta convieţuirea românilor cu ţigani, unguri şi saşi în satele din Valea Hârtiba­ciului, exponatele fiind colecţionate şi selecţionate în timp, cu grija specialistului în restaurare şi cu dragostea pentru ţinuturile ­natale a localnicului învăţat, ­întors acasă.

Articolele şi fotografiile au fost realizate de elevii: Larissa Albert, Anca Arsene, Anita Binig, Patrick Bojan, Codruţ Bota, George Din, Ioana Dobrea, Roland Gheorghe, Bianca Gross, Paula Guist, Doris Hader, Iulia Marinca, Andrada Motronea, Filip Timariu. Profesori îndrumători: Elena-Catinca Pleşca şi Maria-Susana Popoviciu.