După anevoioasa recuperare de pe piaţa ilicită de antichităţi, patru dintre celebrele brăţări dacice de aur, dar şi o serie de piese de podoabă din perioada migraţiilor (descoperite cu prilejul unor cercetări arheologice recente la Cluj-Napoca) şi o parte din monedele de tip koson, ce fac parte din cel mai mare tezaur de monede de aur cunoscut până în prezent pe teritoriul României, sunt prezentate în cadrul unei expoziţii, la Muzeul Forurilor Imperiale, la Roma.

"O serie de piese sunt expuse pentru prima dată în afara României", ne-a declarat arheologul şi muzeograful Corina Borş de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).

Expoziţia reuneşte 140 de piese arheologice de primă importanţă din patrimoniul cultural naţional, obiecte cu valoare materială şi istorică excepţională, clasate în categoria „Tezaur” şi provenind din colecţiile a opt muzee româneşti.

Piesele arheologice expuse datează din epoca bronzului, perioada epocii fierului, civilizaţia geto-dacică clasică, perioada romană şi epoca migraţiilor, unele descoperite prin cercetări arheologice sistematice sau preventive făcute de către arheologi în cadrul unor aşezări şi necropole, altele provenind din descoperiri întâmplătoare, sau ca rezultat al unor acţiuni de braconaj arheologic şi recuperate de autorităţile statului român.

Dintre exponate, se disting o serie de obiecte de excepţie precum spada din Tezaurul de la Perşinari, coiful getic de la Peretu, rhython-ul de la Poroina, coiful getic de la Coţofeneşti, patru din brăţările dacice polispiralice de aur, monede de tip koson, plăcuţele votive de la Germisara, aplicele în formă de acvila din Tezaurul de la Apahida II, piese din inventarul mormântului princiar de la Potaissa, mormântului princiar de la Cluj-Napoca/Floreşti – Complexul Polus, patera şi fibulele pereche din Tezaurul de la Pietroasa.

Cele 12 brăţări dacice polispiralice de aur găsite între anii 1996 – 2001 prin acţiuni de braconaj arheologic în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi introduse ilicit în traficul de antichităţi la nivel internaţional reprezintă, după tezaurul de la Pietroasa, cea mai importantă descoperire de natură arheologică din ultimul secol din România, prin valoarea intrinsecă a obiectelor (11,7 kg aur nativ) şi semnificaţia lor cultural-artistică.

MNIR este coordonatorul echipei care a realizatexpoziţia, reunind specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (Deva), Muzeul de Istorie (Turda), Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Piatra Neamţ), Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia), Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman (Alexandria). Curatorul general al expoziţiei este dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României şi preşedinte al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

"Este cea mai importantă expoziţie cu tematică arheologică organizată de statul român în ultimele două decenii în străinătate. Expoziţia face parte dintr-o ofensivă culturală mai amplă a Muzeului Naţional de Istorie a României, începută în urmă cu doi ani cu o expoziţie similară de mai mică amploare la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova", a precizat Ernest Oberläder-Târnoveanu.

Expoziţia  "Aurul antic al Romaniei" organizata de MNIR, la Muzeul Forurilor Imperiale, va fi deschisă până la data de 3 aprilie.

Foto: Muzeul Naţional de Istorie a României