"nunti, funeralii, botezuri, aniversari, divorturi, onomastici si inaugurari. Avem hainele potrivite pentru toate ocaziile", se mai spune in anunt.

Peste tot in lume, din SUA si pana in Japonia, muzica clasica se confrunta cu restrictii financiare. Filarmonica din Belgrad a adoptat o tactica neobisnuita pentru a supravietui. Dupa ce a trecut printr-un deceniu de razboaie si sanctiuni, fosta Filarmonica respectabila si-a revenit dupa "revolutia democratica" din octombrie 2000 din Serbia. Ivan Tasovac, directorul numit in anul urmator, a adus muzicieni tineri, formati in strainatate si a incercat sa atraga dirijori si solisti internationali de prima marime.

Dar cresterea costurilor vietii, imbinata cu salariile mici a facut ca standardele de trai ale muzicienilor sa nu ajunga practic niciodata la nivelul de dinainte de razboi. "Sunt muzicieni care interpreteaza muzica clasica dar care sunt siliti sa se autointretina cantand prin nightclub-uri, sau in formatii vulgare de muzica folk-pop", a spus Tasovac.

Tijana Milosevic, vioara intai si "concert master", are unul dintre cele mai mari salarii din Filarmonica, aproximativ 700 de euro pe luna. Desi reprezinta aproape dublul salariului mediu din Serbia, nu este suficient pentru capitala scumpa Belgrad. "Daca salariul meu ar ajunge brusc de 2.000 de euro, nu as mai lucra nicaieri. Pana atunci trebuie sa supravietuim", a spus ea. Ca mama care asteapta al doilea copil ea depinde de joburi secundare ca muzician de studio (pe baza de onorariu). Dar in acest sens nu se deosebeste de angajatii din sectorul public care conduc taxiuri sau servesc bauturi dupa programul de munca.

Filarmonica depinde de stat pentru suma de aproximativ 1,5 milioane de euro pe an, incluzand suma de 225.000 de euro din partea Ministerului Culturii pentru programele de concert. In viziunea lui Tasovac, acesti bani sunt bine cheltuiti pentru o tara cu o populatie de 8 milioane de locuitori, care se straduieste sa se insereze in noua ordine europeana. "Filarmonica a adus multi muzicieni de talie internationala aici la un pret scazut, in principal ca gest de prietenie", a subliniat Tasovac.

Violonistul britanic Nigel Kennedy, a fost primul mare nume ce a venit dupa razboiul din Kosovo, din 1999, si a facut acest lucru de mai multe ori de atunci. Dirijorul indian Zubin Mehta, care a venit in orchestra in perioada ei de glorie a prosperitatii, in anii 1960, a revenit in 2005 si a infiintat un fond pentru noile instrumente. Sarah Chang, violonista americana, a venit anul acesta.

Nebojsa Bradic, ministrul sarb al culturii insista insa ca nu are nicio putere pentru a creste salariile Filarmonicii, majoritatea sub 400 de euro. Guvernul sarb a alocat initial aproximativ 73 de milioane de euro, sau 1% din bugetul Serbiei, pentru activitati culturale, anul acesta. Dar Fondul Monetar International (FMI) a insistat asupra strangerii curelei in continuare, reducand suma la 56 de milioane de euro. Tasovac, nemultumit, a demisionat doua luni mai tarziu, desi a ramas practic "in capacitate tehnica". Anuntul sau publicitar de a angaja orchestra cu anumite ocazii pentru a face rost de bani - pe care ziare venite in sprijin l-au publicat gratuit - este ultima lovitura din disputa care il opune ministrului.

Gaselnita publicitara a aratat "cat de importanta este Filarmonica din Belgrad", a relevat Tasovac. El spune ca guvernul trebuie sa-si stabileasca prioritatile. "Vreti o institutie nationala puternica sau vreti o Euroviziune sau Universiada (locuri studentesti)"?, a subliniat el.

Tasovac a negat ca este elitist. In luna aprilie, Filarmonica a sustinut un concert impreuna cu formatia de hip hop sarba Beogradski Sindikat. Directorul pitoresc si oaspetele de prima marime din program a reusit astfel sa atraga un auditoriu mai tanar si mai larg in sala de concert, in conditiile in care biletele s-au epuizat cu luni inainte.

"Muzica clasica nu trebuie sa fie elitista. Trebuie sa fie accesibila tuturor atat timp cat ramane autentica in forma", a spus Tasovac, citat in final de FT.