Ziua Nationala a Romaniei a fost sarbatorita in Venetia cu mai bine de o saptamana in avans. Aproape 1.000 de italieni au ascultat, in Teatrul "La Fenice" din Venetia, un concert de gala sustinut de soprana Leontina Vaduva, de violonistul Alexandru Tomescu si de pianistul Horia Mihail.

Evenimentul a aratat o Romanie a muzicienilor si filosofilor, in contrast cu Romania cersetorilor si a hotilor pe care italienii o cunosc mai bine.

In timp ce in Bucuresti se inchideau urnele de vot, dupa primul tur de scrutin, mica Piata "San Fantin" din Venetia e plina cu barbati imbracati in pardesiuri ca-n filmele italiene vechi, cu umbrele pe post de baston, alaturi de doamne pe tocuri in haine de blana. Printre ei, grupulete de maicute, politicieni, artisti, elita culturala a Venetiei. Anomalia? Unii vorbesc romana. Ba chiar cu accent moldovenesc. O amesteca cu italiana sau franceza, in functie de interlocutor. Au venit sa vada trei solisti romani, acompaniati de Orchestra Teatrului "La Fenice". Soprana Leontina Vaduva, violonistul Alexandru Tomescu si pianistul Horia Mihail canta pe una dintre cele mai faimoase scene ale Europei.

Gran Teatro "La Fenice" e o cladire masiva de piatra din apropierea Pietei "San Marco", la care ajungi strecurandu-te pe stradute late de un metru, printre zidurile scorojite artistic ale Venetiei. Pe fatada teatrului e gravat "MDCCXCII", adica 1792, anul in care a fost inaugurat. L-au numit atunci "Phoenix"-ul, pentru ca a fost construit dupa ce un alt teatru a ars complet. Numele s-a dovedit inspirat, pentru ca in cei peste 200 de ani care au trecut a mai ars de doua ori, in 1836 si 1996, fiind reconstruit de fiecare data dupa modelul original. Locul e acum plin de pompieri in echipament care supravegheaza orice miscare, personaje bizare intr-o mare de costume si rochii de seara.

Sala Grande, in care are loc concertul, e captusita cu decoratiuni aurii luxuriante, picturi si sculpturi cu ingeri. Cele cinci etaje erau impartite, initial, in 174 de loje identice, un ideal al republicanilor egalitaristi. Intre timp, idealul a pierdut teren si sase dintre balcoane au fost transformate intr-o loja regala. In acea loja stau acum oficialitatile locale si reprezentantii Romaniei. In jurul lor, inca 1.000 de oameni alesi pe spranceana: nu s-au vandut bilete, organizatorii au preferat sa le trimita invitatii unor persoane din cercurile culturale si administrative ale Venetiei. Au fost la mare cautare, spune Monica Joita, director interimar al institutului: "Ne tot sunau oameni sa ne spuna ca vor si ei invitatii, dar locurile erau deja ocupate". In seara concertului insa, au fost si scaune libere.

"Asta-i adevarata Romanie!"
Inainte de concert, primarul Venetiei, Massimo Cacciari, e decorat din partea presedintelui Romaniei cu "Ordinul National pentru Merit in Grad de Mare Ofiter", pentru "meritele sale deosebite la promovarea si dezvoltarea relatiilor culturale romano-italiene, pentru promovarea imaginii reale a tarii noastre si sustinerea romanilor in Italia". Primarul, cu o barba de intelectual care-i tradeaza statutul de filosof, vorbeste despre Brancusi, Blaga, Cioran si Ionesco si exclama: "Asta-i adevarata Romanie!".

"In aste maini mai curge un sange de roman"
Concertul incepe cu Imnul Europei, interpretat de Orchestra din Venetia. Continua, alaturi de Leontina Vaduva, cu Mozart si Rossini. Soprana a cantat cu succes, de la debutul din 1987, la Opera Metropolitana din New York, la Scala din Milano, la Covent Garden, la Paris, München, Barcelona si Los Angeles, iar acum primeste aplauze la Venetia. Cel mai apreciat insa e violonistul Alexandru Tomescu. In costum, cu papionul stramb de la vioara, Tomescu arata mai degraba ca un licean decat ca un violonist de 33 de ani care canta la un Stradivarius din 1702. Interpretarea lui primeste un minut si jumatate de aplauze, sase "bravo"-uri si tropaieli ale orchestrei, fiind depasita doar de Imnul Romaniei, care a ridicat sala in picioare. Imnul a venit imediat dupa piesa "Sola, perduta, abbandonata" a lui Puccini si s-a oprit strategic, dupa doar o strofa si jumatate, la "Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume ca-n aste maini mai curge un sange de roman".
Au urmat piese de Nicolae Kirculescu, George Enescu si Ciprian Porumbescu, in oglinda cu Mozart, Rossini si Verdi.
Desi a durat peste doua ore, din care un sfert de ora a insumat aplauzele, concertul a reusit sa nu fie plictisitor decat pentru copiii care isi sprijineau deznadajduiti capul de balustrade, iar la final impresiile italienilor erau entuziaste, ajutate si de sampania de dupa.
Insa evenimentul s-a petrecut departe de zonele sensibile in relatiile dintre romani si italieni. In Venetia exista Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica, inaugurat de Nicolae Iorga in 1930, cand a cumparat o parte din Palatul Correr din Piata "Santa Fosca". Asta a creat, de-a lungul timpului, o traditie romaneasca si o imagine pozitiva asupra culturii romane. Iar in Venetia nu sunt prea multi romani care sa o poata strica.

(Materialul a fost realizat cu sprijinul Institutului Cultural Roman.)