Nascut la 1 decembrie 1892, la Hodora-Cotnari, judetul Iasi, Cezar Petrescu a devenit romancier, nuvelist, traducator si ziarist, redactor la "Adevarul", "Dimineata", "Bucovina", "Tara Noua" si "Vointa", intemeietor si codirector, alaturi de Pamfil seicaru, al revistei social-politice si culturale "Hiena" (1919-1924). Este unul dintre cei mai importanti jurnalisti si unul dintre scriitorii cei mai populari din prima jumatate a secolului al XX-lea. In 1921, a fondat celebra revista "Gandirea", alaturi de Lucian Blaga, Adrian Maniu si Gib Mihaescu.

Este intemeietor al ziarelor "Cuvantul" si "Curentul", in anul 1928. A fost director al ziarului "Romania", in 1938, si al revistei "Romania literara", in 1938, suprimate in 1940. In 1955, a fost ales membru al Academiei R. P. Romane. Cel mai reusit roman al sau e considerat "Intunecare" (1927-1928), iar cea mai reusita si populara povestire pentru copii, "Fram, ursul polar" (1931), este tradusa pana in cele mai indepartate colturi ale planetei.

In 1931, Cezar Petrescu a obtinut Premiul National pentru Literatura, iar in 1952, Premiul de Stat pentru Dramaturgie, pentru piesa "Nepotii gornistului", in colaborare cu Mihail Novicov. A fost decorat cu Ordinul Muncii clasa I. Cezar Petrescu a incetat din viata la 9 martie 1961.

Opera lui cuprinde aproape 70 de volume - romane, nuvele, piese de teatru, proza fantastica si literatura pentru copii, studii, note de calatorie si memorialistica. Multe dintre romanele si povestirile sale cele mai populare au fost reeditate si dupa 1989. Iata de ce si casa lui memoriala de la Busteni este vizitata, in toate anotimpurile, de cititorii sai, dupa cum ne-a incredintat sefa de sectie de acolo, dna Eugenia Teleanu.

Superba casa, donata de familia mostenitoare a lui Cezar Petrescu, se afla la poalele muntelui. Ca muzeu, a fost deschisa oficial la 17 decembrie 1967. Tot familia a mai facut o donatie, in 1982, constand din obiecte care au apartinut scriitorului. Casa a fost cladita in 1918 de familia avocatilor Elena si Dionisie Nobilescu, care au locuit-o vremelnic, pana in 1937, cand a fost cumparata de Cezar Petrescu. Scriitorul a locuit aici cu familia intre anii 1937 si 1961. Mai intai, Cezar Petrescu a intentionat, ca si prietenul sau Ionel Teodoreanu, sa se mute la Sighisoara, dar s-au razgandit amandoi, pentru ca frumosul oras ardelenesc este departe de Bucuresti.

Casa de la Busteni e construita in stil brancovenesc, si cuprinde trei niveluri, dintre care se viziteaza doar parterul si primul etaj. La parter se afla frumoase prispe cu balustrada si stalpi de lemn sculptat.

In casa sunt expuse piese de mobilier, intre care si biroul de lucru, obiecte personale, scoarte romanesti, ceramica, plus sculpturi realizate de prietenul scriitorului, Oscar Han, lucrari plastice de Iosif Iser, Nicolae Tonitza si altii. Impresionanta este biblioteca lui Cezar Petrescu, cu 10.304 volume, dintre care aproape trei sferturi in limba franceza. Intre carti, 627 au dedicatii de la alti scriitori. Expozitia documentara, care este permanenta, prezinta documente originale, acte de familie, de stare civila, de studii si profesionale, corespondenta si manuscrise, fotografii si editii princeps din opera scriitorului. Tot aici se gasesc traduceri realizate de Cezar Petrescu in romaneste, traduceri ale scrierilor sale in alte limbi, lucrari de grafica semnate de el. La al doilea cat se afla cabinetul de presa, ce cuprinde colectii de ziare si reviste, adunate de scriitor inca de pe vremea cand era licean.

Referindu-se la intentia lui Cezar Petrescu de a-si grupa romanele intr-o "Cronica romaneasca a veacului XX", criticul si istoricul literar Ovid. S. Crohmalniceanu scrie in volumul "Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale": "Pentru intaia oara, insa, un prozator roman descria mediul rural si urban, satul, orasul de provincie si metropola, aducea in scena tarani, muncitori, functionari amarati, potentati politici, ziaristi, escroci, capitani de industrie, vedete cinematografice, scriitori, pictori, savanti, demimondene, aristocrati decazuti, profesori, sportivi, anarhisti s.a.m.d. Nu lipsesc nici cateva personaje, care, ca la Balzac, revin in romane diverse, spre a sugera si o anumita desfasurare temporala a intregii constructii epice". Romanul cu care Cezar Petrescu s-a impus in literatura noastra este "Intunecare", al carui al doilea volum a aparut in 1928, si se vrea rechizitoriul pe care-l face o generatie inselata societatii romanesti de dupa primul razboi mondial. Desfigurat pe front, eroul principal, Radu Comsa, constata ca, dupa razboi, miscarea fostilor combatanti esueaza in dezgustatoare combinatii politicianiste. Situatia generatiei lui Radu Comsa pare a se fi repetat la multi, dupa Revolutia din Decembrie, unii imbogatiti, altii dezamagiti...

Poate ca nu intamplator, romanul "Intunecare" a fost elaborat si publicat intre 1926 si 1928, cand se construia, pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, Crucea Eroilor Neamului, unica in Europa, atat prin altitudinea amplasarii cat si prin dimensiuni. La vremea respectiva, monumentul era cea mai inalta constructie din lume, iar unele legende spun ca s-a realizat in urma unui vis pe care l-a avut regina Maria, dupa ce Muntii Bucegi, reprezentati in vis de varful Caraiman, fusesera stropiti de sange in Primul Razboi Mondial. Frumoasa casa memoriala de la Busteni, unde Cezar Petrescu a scris romanul "Intunecare", se afla chiar la poalele Caraimanului. Astfel, intr-un anume sens, acolo nu a fost "Intunecare", ci, pentru scriitor, Iluminare!