După primul război mondial, Grecia a încercat să câştige controlul asupra unor zone din Asia Mică, locuite încă din An­tichitate de etnici greci. Însă Grecia a pierdut războiul cu Turcia, iar din Asia Mică au fost evacuaţi 1,3 milioane de greci. Mulţi dintre aceştia au fost colonizaţi de statul elen în nord, exact în teritoriile locuite de aromâni. Sub presiunea noilor veniţi, zeci de mii de aromâni şi megle­noromâni au decis să emi­greze în România. În Cadri­later, ei au fost împroprie­tăriţi cu terenuri care apar­ţineau statului român. 

Două exoduri în 15 ani

Aromânii au stat în Dobrogea de Sud doar 15 ani. În anul 1940, Bulgaria a reintrat în stăpânirea Cadrilaterului, iar aromânii au fost nevoiţi să îşi abandoneze din nou gospodăriile şi să înceapă un nou exod către nord, pe teritoriul României de azi. Mulţi dintre aromânii care au rămas în Dobrogea de Sud au devenit victimele persecuţiilor autorităţilor bulgăreşti sau cel puţin aşa relata presa românească din perioada celui de-al doilea război mondial.