Parcă desprinse din poveşti, uniformele militare din secolul al XIX-lea stârnesc şi azi admiraţia.
In anul 1868, în Legea de organizare a puterii armate erau descrise noile ţinute ale armatei române, caracterizate prin simplitate şi sobrietate. Admirate de presa străină care transmitea informaţii despre campania româno-rusă din Bulgaria (1877-1878), uniformele româneşti erau descrise ca originale şi pitoreşti. Echipamentul dorobanţilor avea ca sursă de inspiraţie portul ţărănesc, format din iţari, ie, opinci şi o căciulă cu pană de cocoş sau curcan şi era privit în Occident ca exotisme. Nu doar curajul soldaţilor era admirat, ci şi „excentricele” ţinute, care spre deosebire de uniformele croite aveau un aer lejer şi degajat. Cel mai cunoscut dintre dorobanţi, Constantin Ţurcanu, cunoscut ca Peneş Curcanul (datorită penei de curcan de pe căciulă) a devenit un simbol al armatei române şi un etalon de vitejie în lupta pentru eliberare.
Întruchiparea austerităţii
Purtând acelaşi tip de uniformă (general de corp de armată) pe durata întregii sale domnii, Regele Carol I era simbolul austerităţii prusace. Alternând mica ţinută (o uniformă mai puţin pretenţioasă, constituind o ţinută de zi) şi marea ţinută (uniforma de gală, destinată momentelor şi evenimentelor importante), cel mai longeviv suveran al României (1866 – 1914) arăta o modestie şi o chibzuinţă duse la extrem. Personalitatea sa conservatoare, precum şi simplitatea elitistă erau cel mai bine reflectate de această uniformă.
Echipament romantic şi cavaleresc
Chipiul păstrat în uniforma armatei române drept coifură principală, conferea aerul latin, element extrem de important atât pe plan simbolic, cât şi istoric. Imaginile militarilor din secolul al XIX-lea trezesc o vie nostalgie după eleganţa şi cavalerismul oamenilor de atunci. Pozând singuri sau alături de camarazi, soldaţii inspiră încredere, forţă, dar şi eleganţă. În posturi nostime sau alături de animalul de companie, cu arma în mână ori alături de soţie, soldaţii şi gradaţii acelor vremuri inspiră azi căldură şi seninătate. Elevii şcolilor militare sunt la fel de pitoreşti, seriozitatea şi aerul responsabil care radiază din imagini fiind sugestive pentru tipul de educaţie pe care îl primeau.
Maria, singura Regină a României care a purtat uniformă
Chiar şi când era principesă, Maria a României a purtat uniforma de colonel onorific al Regimentului 4 Roşiori. Călărind admirabil, aceasta stârnea invidia şi admiraţia bărbaţilor şi a femeilor, deopotrivă. Frumoasa nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii, căsătorită cu principele Ferdinand, moştenitorul tronului României, se remarca în paradele militare de la sfârşitul secolului al XIX-lea prin atitudinea firească pe care o avea atunci când îmbrăca uniforma militară.
Imboldul dat de principesa Maria a constituit un mare act de emancipare al femeii române. Considerată o ţinută excentrică pentru femeile acelor vremuri, uniforma a devenit în timp atât sursă de inspiraţie în modă, cât şi haină pentru cele care îmbrăţişează profesia armelor.
