Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor este pe cale sa primeasca in proprietate aproximativ o treime din padurile Bucovinei. Considerandu-se mostenitoarea Fondului Bisericesc existent cu mult dinaintea razboiului, a infiintat o fundatie numiti Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei (FBOB) si a purces la recuperarea in instanta a imensei bogatii. Fondul Bisericesc din Bucovina s-a infiintat la 29 aprilie 1786, dupa ce la 1775 partea de nord a Moldovei a fost anexata Imperiului Austro-Ungar. Pasii facuti in instanta sunt deja decisivi, a mai ramas inca un apel inaintat de Directia Silvica suceveana la Tribunalul din Timisoara. La sfarsitul anului trecut, Curtea de Apel Timisoara stabilise mentinerea deciziei Tribunalului Suceava din martie 2007 prin care Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina i s-a recunoscut dreptul de proprietate pe o suprafata de 166.613 hectare de padure.

Oricum, inca din 2004, Arhiepiscopia condusa de bataiosul IPS Pimen a fost pusa in posesie cu peste 15.000 hectare de padure. Consilierii judeteni din Suceava au cerut recent ca veniturile realizate de FBOB sa ramana exclusiv in judet. Acestea sunt faptele.
Personal nu sunt in masura sa discut indreptatirea celor de mai sus. Imi pun insa niste intrebari. stiindu-se coruptia existenta deopotriva la stat, dar si in anumite medii bisericesti (Arhiepiscopia Sucevei pare sa faca exces de zel) este greu de inchipuit cum va functiona in limite legale exploatarea imensei averi. In ultimii ani s-au defrisat ilegal o buna parte din padurile Bucovinei si-ale tarii, inclusiv pe actualele suprafete detinute deja de Arhiepiscopia Sucevei. Nu contest buna credinta a IPS Pimen, dar am mari indoieli in privinta celor din jurul sau.

In general, exceptand cateva cazuri – al actualului Patriarh, in primul rand –, ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) nu au facut dovada unui bun manageriat al averilor detinute de eparhii. Care sunt legile dupa care se va putea verifica drastic exploatarea acestor paduri? Cum va putea verifica statul respectarea acestor legi (bune-rele) in conditiile in care BOR este, practic, stat in stat, iar organele de control  bisericesti pentru astfel de cazuri sunt o gluma proasta? Illo tempore bucovinenii spun ca era o cinste sa lucrezi ca padurar pentru Fondul Bisericesc. Nu numai ca erau mai bine platiti decat la stat, dar erau oameni cinstiti, alesi pe spranceana, credinciosi – iata un punct de la care se poate pleca. Exista exemple rascolitoare de adanca comunicare intre oamenii ajunsi la sfintenie si natura inconjuratoare.

Respectand valorile crestine, Biserica si credinciosii acesteia respecta implicit si valorile ecologice. Pornind de la cele de mai sus cred ca BOR are toate motivele sa actioneze cu duritate patristica pentru protejarea padurilor Bucovinei. Daca aceste paduri vor fi obtinute, mi-as dori ca, macar in aceasta privinta, BOR sa fie un exemplu demn de urmat.