Sa fii om de valoare, nu om de succes. (Am citat din memorie acest cuvant intelept al lui A. Einstein.)
Inteleptii din antichitate credeau ca in fiinta omului se afla seminte ale zeilor, dar depinde de fiecare ca acestea sa infloreasca, sa rodeasca prin el insusi. Fireste, putini oameni – nu numai dintr-o generatie, ci dintr-un secol – sunt capabili de a face roditoare, prin fiinta lor, aceste seminte divine si ajung valori a caror opera (stiintifica, literara, artistica, etc.) sa devina un dar de pret pe care l-au facut poporului care i-a nascut si lumii. Cei mai multi dintre noi, chiar lipsiti de calitati deosebite, alergam dupa succes, adica sa avem o reusita, o izbanda obtinuta cat mai usor si cat mai repede, cu castig mare si, daca se poate, cu fala in fata publicului, care sa ne laude cu plesaiitul buzelor sau cu aplauze zgomotoase.

E adevarat, succesul poate fi si el o izbanda onorabila, care sa-ti aduca nu numai foloase trecatoare, ci si pretuire pentru inclinatiile, aptitudinile tale. Revenind la cuvantul lui Einstein… Din pacate, adesea se face confuzie intre omul de valoare si cel de succes, ceea ce este o mare greseala: omul de valoare are incheiat, inca de la nastere, un contract cu eternitatea pentru care plateste adesea cu multe renuntari si sacrificii – cel de succes este omul clipei, al zilei, care are parte de izbanzi usoare, vesele si trecatoare.