Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) este în această perioadă gazda unei expoziţii cu caracter inedit, pe tema „Securitatea – instrument al dictaturii”, organizată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Cu acest prilej, constănţenii pot afla, prin imagini şi documente de arhivă, cum au fost afectaţi şi chiar executaţi românii în perioada de teroare comunistă. La vernisajul expoziţiei a fost prezent, ieri, un constănţean care a trăit pe pielea lui experienţa de neînţeles şi traumatizantă a detenţiei.
Ani grei de închisoare
„Am fost arestat la 17 ani. Terminasem Liceul „Mircea cel Bătrân”. Am prins sistemul cu zece clase pentru că sistemul avea nevoie de cadre şi se grăbea. Am fost arestat în 1956. Făceam parte dintr-o organizaţie anticomunistă. Au încercat comuniştii să ne catalogheze şi ca fascişti de tip legionar. Nu ştiam nimic de legionari până atunci. I-am întâlnit în închisoare şi am aflat mult mai multe despre ei. A urmat după arestare ancheta, cu tot arsenalul de care erau în stare. După anchetă procesul, condamnat la cinci ani de detenţie, cinci ani interdicţia drepturilor civile. După cinci ani nu mi-au dat drumul pentru că nu eram reabilitat, au zis ei, apoi m-au trimis la Rubla cu domiciliul forţat pentru doi ani, dar mi-au mai dat şi un supliment după aceea, de cinci luni în plus. Am scăpat cu amnistia din 1964. Povestea nu s-a încheiat, pentru că după aceea am avut o viaţă altfel decât ceilalţi şi am documente care dovedesc că în toată acea perioadă a fost Securitatea foarte activă pe urmele mele”, a rememorat preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Filiala Constanţa, Paul Andreescu.
Rapoarte şi dosare de urmărire
Documentele de arhivă au fost scanate şi printate. Spaţiul expoziţional este structurat pe două nivele de reprezentare a represiunii. Primul nivel este cel în care documentele secrete ale Securităţii prezintă principalele metode şi tehnici de urmărire şi de reprimare, modalităţile de cenzură şi de confiscare a corespondenţei, ascultarea convorbirilor telefonice, filaje, dirijarea informatorilor, precum şi atribuţii ale unor direcţii şi servicii implicate în menţinerea regimului comunist. În cadrul expoziţiei sunt prezentate şi documente din arhiva CNSAS cu privire la mişcarea de rezistenţă anticomunistă, construcţia Canalului Dunăre – Marea Neagră, represiunea extremă în coloniile de muncă şi formele de urmărire şi de control al populaţiei din regiunea Dobrogea. O secvenţă importantă din spaţiul expoziţional este rezervată evenimentelor din decembrie 1989, ilustrate cu ajutorul unor imagini inedite. „Dorim să aducem în faţa publicului aceste documente, să le valorificăm potenţialul arhivistic într-o manieră cât mai flexibilă şi cât mai apropiată de înţelesurile oamenilor”, a menţionat coordonatorul ştiinţific de proiect din cadrul CNSAS, Cristina Anisescu.
„Un topos al memoriei”
„Expoziţia a fost integral construită din documentele furnizate de cercetătorii de la CNSAS şi doreşte să releve toate aspectele pe care Securitatea le-a urmărit, în cercetarea şi supravegherea omului în viaţa sa de zi cu zi. Practic, nu a scăpat nimeni de acest „big brother” şi, din păcate, Poliţia secretă a făcut foarte mult rău sutelor de români în toată perioada regimului comunist. Am creat acest spaţiu ca un topos al memoriei, un spaţiu în care istoria recentă să fie cunoscută de către elevi şi de către studenţi aşa cum a fost ea. În şcoli perioada comunismului este destul de superficial tratată, deşi copiii doresc să ştie cum au trăit părinţii sau bunicii lor”, a fost de părere muzeograful MINAC, Delia Cornea. „Securitatea era braţul înarmat al Partidului Comunist Român, aşa se şi spunea, cu avânt şi mândrie. Nu exista libertate, ci acea presiune permanentă, de la presiunea psihică până la presiunea fizică, şi vorbim de bătaie, tortură, dat cu capul de pereţi sau trântit uşa în cap. Din acest motiv cred că trebuie să fim tot timpul atenţi să păstrăm aceste informaţii, să nu le neglijăm, să nu le uităm. Problema este că în manuale nu sunt suficient de aprofundate aceste aspecte. De aceea încercăm să completăm nişte goluri de informaţie.”, a completat directorul MINAC, Gabriel Custurea.
Documentele pot fi consultate până pe 15 iunie, în intervalul orar 9.00 -17.00. Există şi un catalog al expoziţiei, în plus în toată această perioadă va rula filmul de prezentare. Elevii, studenţii şi profesorii sunt invitaţi în mod special să înveţe această lecţie de istorie naţională chiar în spaţiul expoziţional.
