Festivalul Serile Lipatti de la Fundățeanca a oferit publicului fidel în seara de marți, 23 septembrie, un eveniment cameral special: cei doi pianiști, Ioana Enea și Vlad Dimulescu, studenta și profesorul ei, au propus Brahms (6 Klavierstücke/ 6 Piese pentru pian op. 118) și mult Chopin (Balada nr.1, Sonata nr.2, Șase valsuri și Andante spianato cu Grande Polonaise Brillante).
De la primul Intermezzo de Brahms, Ioana Enea s-a dezvăluit a fi o pianistă deja formată, care a știut să prindă publicul în acest preludiu tumultuos, a știut să-l încânte cu gingășia și fragilitatea brahmsiană a celui de-al doilea Intermezzo și să transforme discursul ei pianistic într-unul energic, ca în Ballade, dar și într-unul extrem de cantabil ca în partea mediană a acestei piese. Patetismul romantic al secțiunii variaționale a următorului Intermezzo a fost echilibrat interpretat și pianista ne-a încântat în Romanze cu arcuiri sonore bogate și fluxuri melodice dansante, ca apoi să-și transforme discursul într-unul trist și apăsat, ca în Largo-ul ultimului Intermezzo, subliniind foarte reușit contrastul cu miezul dansant al acestei piese de final.
Laureat al Concursului Enescu (România) și al celui de la Viňa del Mar (Chile), Vlad Dimulescu, astăzi conferențiar la Universitatea Națională de Muzică din București, șeful catedrei de pian, este un pianist remarcabil de rafinat și plin de creativitate.
În Ballade nr. 1 în sol minor pianistul a depănat o poveste cu mișcări valsante, dar și cu opriri surprinzătoare, care converg toate spre o lumină sonoră, culme a avântului romantic tipic chopinian. Dimulescu a continuat cu tenta epică a interpretării lui și în Sonata nr.2 în si bemol minor, accentuând contrastul dintre neliniștea sonoră a primei teme și varianta ei tandre, în întruchiparea temei a doua, aruncate ambele în vâltoarea dramatismului din miezul primei părți. În Scherzo-ul care din degetele pianistului izbucnește, pur și simplu, din chiar finalul primei părți se configurează urcușuri și coborâșuri sonore, suspensii lirice în mișcări dansante, după concepția "traducerii" lui Chopin de către minunatul pianist Vlad Dimulescu. El transformă cu dezinvoltură sumbrul Marș funebru într-o lumină care pare să umple tot spațiul înconjurător și ne încântă cu desenul unui fir melodic extrem de delicat al părții mediane a marșului. La Dimulescu, Finale presto este o senzația a unei zbateri disperate într-un loc care nu poate fi altul decât iadul.
În Grande valse brillante publicul a savurat strălucirea sunetelor repetate, îndemânarea jongleriilor cu accente și apogiaturi;iar în Valse brillant op. 34 nr.1, pianistul Vlad Dimulescu a reușit să asocieze balansul între sunete grave și acute, parcă cu aruncarea prin aer a unor parteneri dansatori dintr-un colț într-altul al sălii de bal; în cele trei valsuri op.64 pianistul ne-a purtat în piruete continue și discontinue (nr.1 – valsul minut), ne-a provocat cu intermitențele unui vals trist (nr.2) și ne-a copleșit cu un discurs tandru (nr.3), ca apoi, în valsul postum (mi minor) să ne surprindă cu imitații de o subtilă claritate.
Profund în Andante spianato, cu o tehnică pianistică de excepție, cu o strălucire provocatoare și o creativitate nebănuită Vlad Dimulescu a demonstrat încă odată în Grande Poloniase Brillante calitatea lui de mare interpret și de adevărat cunoscător al creației chopiniene. Între public și Vlad Dimulescu s-a creat o așa de mare legătură, încât publicul, doar după câteva bisuri, i-a dat cu greu drumul din strânsoarea lui.
Mâine, marți, 30 septembrie, autocarul pus la dispoziția melomanilor piteșteni așteaptă participanții la festivalul Serile Lipatti în parcarea Consiliului Județean Argeș, ca de obicei cu plecare la 17.15, pentru a-i conduce la recitalul tânărului pianist Abel Corban și a pianistei debutante Alexandra Mihăescu pentru o emoționantă întâlnire cu Beethoven. Dacă bucureștenii și melomanii din Târgoviște au început deja să aibă exercițiul parcurgerii drumului către Conacul Lipatti, vom trăi probabil cândva și momentul în care craioveni, brașoveni și râmniceni de Vâlcea vor veni și ei la Fundățeanca cu mașinile lor pentru a-și petrece o seară minunată, cu muzică foarte bună printre dealurile argeșene, înspre amintirea marelui pianist român Dinu Lipatti.
