12.2 C
București
joi, 18 aprilie 2024
AcasăSpecialBrâncuși este și al lor. Artiștii români din Franța donează fonduri pentru...

Brâncuși este și al lor. Artiștii români din Franța donează fonduri pentru Cumințenia Pământului

Asociația Pariziană a Artiștilor Români (APAR) și Galeria de artă Amarica din capitala Franței organizează între 30 iunie și 30 iulie expoziția cu vânzare „À nous Brancusi“ pentru strângerea de fonduri în cadrul campaniei „Brâncuși e al meu“.

Artiști români din Franța, România și Elveția au donat lucrări care vor fi expuse timp de o lună la Galeria Amarica de pe rue Washington, situată lângă renumitul bulevard Champs-Elysées.

Fondurile strânse din vânzarea lucrărilor sunt destinate achiziției operei „Cumințenia pământului” de Constantin Brâncuși.  Inițiativa APAR vine în întâmpinarea apelului la subscripție publică lansat de Guvernul României în vederea achiziției sculpturii declarată tezaur național.

Expun artiștii: Livia Balu, Petre Velicu, Tudor Banuș, Florin Doru Crihana, Constantin Pacea, Iva Binz, Christian Paraschiv, Marius Martinescu, Teli Iacsa, Rodica Costianu, Radu Zero, Daniela Codiță, Mirela Trăistaru, Diana Rachmut,  Gabriel Roche Tamic, Adrian Vădeanu, Daniel Paval, Adin Olteanu, Crenguța Macarie, Iuliana Negru.

Vernisajul expoziției va avea loc pe 30 iunie, între orele 18:30 şi 21:00, la Galerie Paul Amarica, 21 rue Washing-ton, 75008.

Andreea Macea, secretar APAR și organizatoarea evenimentului, a declarat : „E nevoie să strângem 6 milioane de euro? Există artiști în viață care vând lucrări în valoare de milioane de euro. Ei pot dona bani sau pot dona o lucrare. Apelul nostru rămâne deschis, astfel încât artiști de pretutindeni pot dărui o lucrare în vederea strângerii de fonduri. «Cumințenia pământului» face parte din noi, din ceea ce reprezentăm, oriunde am fi în lume“.

Doina Lemny, muzeograf Centrul Pompidou, specialist al operei lui Brâncuși, a declarat: „Sculptura «Cu-min-țenia pamântului», opera realizată la Paris în 1907-1908 dintr-o piatră calcaroasă marchează, alături de «Sărutul», momentul de răscruce, când Brâncuși decide să abandoneze modelajul și să sculpteze direct în piatră, marmură sau lemn. Titlul românesc vine sa confirme chiar dorința artistului ca această sculptură să fie privită de români“.

Despre „Cumințenia pământului“

„Cumințenia pământului“ a fost realizată de Constantin Brâncuși în anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur.

Brâncuși spunea despre operă: „«Cuminţenia pământului»… a fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul… Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită… Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului – care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. «Cuminţenia pământului» a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră!“.

„Cumințenia Pământului” e realizată în calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brâncuşi ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières. În prezent, ”Cumințenia pământului” este în proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuși în anul 1911.  Publicul larg o poate vedea la Muzeul Băncii Naţionale.

Cel mai mare sculptor român

Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobița, Gorj. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța și puritatea formei, prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea, cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură.

Ansamblul sculptural „Calea Eroilor“ de la Târgu-Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brâncuși din România. Cele patru componente sculpturale — „Masa tăcerii“, „Aleea scaunelor“, „Poarta sărutului“ și „Coloana fără sfârșit“ — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat în anul 1938.

Cele mai citite

Iranul continuă ameninţările: Suntem gata să ne lovim inamicii cu avioane supersonice rusești

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu la începutul şedinţei cabinetului: „ Vin acum de la întâlnirile cu miniştrii de externe din Marea Britanie şi Germania. Aseară am vorbit...

România va primi gaze din Qatar, ca alternativă la gazele din Azerbaidjan

România va primi gaz natural lichefiat din Qatar, ca alternativă la producția autohtonă și la gazele pe care România le va primi din Azerbaidjan. Acest...

Nicușor Dan cere bani pe internet, pe motiv că în acest mod ajuți Bucureștiul

Pe facebook a apărut o reclamă care ar fi plătită de Nicușor Dan, reclamă care le solicită românilor să doneze bani pentru Nicușor Dan,...
Ultima oră
Pe aceeași temă