15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialInterviu cu Gabriel Croitoru, pe urmele geniului muzicii românești

Interviu cu Gabriel Croitoru, pe urmele geniului muzicii românești

Inspiraţi de exemplul lui George Enescu, care la vremea sa a mers cu vioara Guarneri del Gesu datată 1730 pe front, în spitale, în sate, acolo unde cei mai mulţi aveau nevoie de muzică şi rareori aveau parte de ea, violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail au plecat pentru a patra oară la drum prin localităţi rurale şi câteva oraşe din România.

Turneul Vioara lui George Enescu, organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media, a marcat pe harta sa mai multe localităţi din Transilvania, Suceava şi  judeţul Olt, ultimul concert fiind programat azi  la Sala Radio din Capitală. Cei doi au fost primiţi cu interes şi entuziasm şi anul acesta, atât în liceele bucureştene, unde a început turneul, cât şi la sate şi oraşe, lucru dovedit de reacţiile celor care i-au ascultat: „Ce m-a adus la acest concert este Enescu, iar cei doi maeştri ne-au încântat sufletul cu bucăţi muzicale foarte bine alese, elemente de dor şi de iubire de oameni”, „Înălţător. Extraordinar… S-au ridicat la înălţimea concertelor care se ţin la Sala Radio în Bucureşti, la Ateneu…” Sincer nu mă aşteptam la aşa un spectacol, mai ales aici în Slatina. Piese foarte cunoscute, incredibil interpretate şi a fost o emoţie în sală…publicul a fost foarte receptiv şi clar, s-au bucurat de piese”, „Mi-a plăcut foarte mult şi am fost foarte impresionată şi mi se pare că ar trebui să se întâmple genul ăsta de eveniment, din ce în ce mai des…Nu numai în Bucureşti, ci şi în oraşele de provincie, pentru că ar fi foarte benefic nouă, celor de toate vârstele, să dezvoltăm gustul şi cultura pentru muzică clasică”.

Care este, de fapt, povestea acestei viori Guarneri?

Gabriel Croitoru: Este o vioară foarte specială care a aparţinut maestrului George Enescu. Actualmente, este în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”. Ea s-a întors în ţară după moartea maestrului, prin intermediul maestrului Yehudi Menuhin, care a returnat viorile pe care le avea în custodie de la moartea lui Enescu. Menuhin le avea, de fapt, pe toate în custodie. El le-a predat Marucăi Cantacuzino, care, la rândul ei, s-a întors în România cu toate instrumentele şi le-a donat viitorului muzeu, căci pe vremea aceea încă nu exista Muzeul Naţional „George Enescu”. Iată, aşa s-a întâmplat că vioara a ajuns în foarte bune condiţii, după 50 de ani de la moartea maestrului, să fie din nou auzită atât pe scenele muzicale ale României, cât şi în străinătate.

Turneul „Vioara lui George Enescu”, pe care îl susţineți împreună cu Horia Mihail de patru ani prin satele şi oraşele României, este inspirat de exemplul marelui compozitor. Vi s-au întâlnit paşii?

G.C.: Pentru noi a fost o experienţă extraordinară, pentru că, desigur, suntem obişnuiţi cu sălile de concerte în care toată lumea vine îmbrăcată la costum şi spectatorii vin din plăcere sau din dorinţa de a fi văzuţi. De data aceasta, oamenii au venit din pură curiozitate. Unora le-a plăcut, alţii s-au plictisit, unii au şi plecat. Dar am aflat la Caracal că maestrul Enescu a concertat acolo pe această vioară în 1914. Chiar de trei ori. M-am simţit onorat să îi calc pe urme. Și am fost emoţionat de publicul de acolo, de sala frumoasă.

Au fost foarte mulţi copii care au venit. Cum a fost întâlnirea cu aceşti tineri în educaţia cărora, până acum, muzica clasică nu şi-a făcut loc?

G.C.: Erau extrem de plăcut impresionaţi. Am făcut un fel de lecţii deschise. La sate s-au uitat la început cu atenţie la instrumente, le-am explicat cum au fost făcute, despre lutieri şi istoria lor. Am prezentat de asemenea fiecare lucrare, făcând un periplu european, de la valsurile austriece la dansuri spaniole sau Salut d’amour de Elgar. De altfel ne-am întâlnit şi cu tinerii din Bucureşti, căci acest turneu a debutat în cinci licee. Şi acolo reacţiile au fost diferite. La două dintre licee au fost foarte atenţi şi le-am simţit interesul. La res­tul nu a fost chiar la fel, dar asta nu ne descurajează. În orice caz, eu cred că am atras multă lume de partea noastră şi dacă numai 5 la sută vor reveni într-o sală de concert şi tot este un câştig.

Care a fost raportarea oamenilor la instrument şi la această experienţă muzicală?

G.C.: La Poiana Stampei oamenii au vrut să pună mâna pe vioară, dar sigur că nu este voie prin contractul pe care îl am. Unii au vrut să o atingă de drag, alţii de curiozitate. Oamenii sunt dornici să asculte muzică bună, chiar dacă nu sunt educaţi în acest fel. Ei lucrează la câmp și ajung seara foarte obosiţi. Nu mai au timp de aşa ceva. Iată însă că acest prilej de a asculta măcar o dată muzică de calitate este binevenit pentru ei. În aceşti patru ani practic am cântat în săli de cămin cultural, nu erau săli de concert, dar unele erau reabilitate, altele se prezentau în condiţii foarte bune şi interesul lumii a fost extrem de mare. Cel puţin pentru mine, nu ştiu pentru Horia, dar sunt convins că şi el a fost de aceeaşi părere, a fost o experienţă care merită repetată de câte ori ai ocazia, pentru că, iată, şi maestrul George Enescu făcea acelaşi lucru. De fapt, ideea de acolo a şi pornit. El cânta pe front la vremea res­pectivă, în spitale, încercând să aline un pic din suferinţa oamenilor de atunci. Acum nu ştiu dacă este vorba de o suferinţă, dar este vorba de nişte mesageri ai muzicii clasice care doresc să mai deschidă o cale către sufletul oamenilor.  

Cele mai citite

UE cere ca Facebook și Tik Tok să combată falsurile create cu inteligența artificială

UE, prin Comisia Europeană, a cerut marilor site-uri de socializare, precum TikTok și Facebook, să eticheteze clar publicitatea politică și să reducă "viralitatea conținutului"...

România deschide dosare penale pentru spectacolele pirotehnice de pe stadioane; Ungaria se mândrește cu ele. FOTO

În țara noastră, introducerea de articole pirotehnice pe arenele sportive este interzisă, iar președintele FC Rapid București, Daniel Nicolae, și un lider galeriei giuleștene...

Guvernul va da un OUG joi prin care numărul funcțiilor de conducere ar putea ajunge la 10% în aparatul de stat

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi un proiect de ordonanţă de urgenţă(OUG) privind modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum posibilitatea stabilirii, în anumite...
Ultima oră
Pe aceeași temă