Opt personalităţi culturale au primit, miercuri seară, premiile Constantin Brâncoveanu, acordate de Fundaţia Alexandrion, în cadrul unei gale care a fost organizată la Palatul Brâncovenesc Mogoşoaia.
În deschiderea galei, preşedintele Fundaţiei Alexandrion a anunţat un Premiu special acordat Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, "pentru actul său de profundă rezonanţă spirituală şi patriotică de marcare a Anului Comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni".
Celelalte șapte personalităţi autohtone care au primit premii au fost istoricul Dinu C. Giurescu, cântărețul Tudor Gheorghe, actorul Mircea Albulescu, autorul Nicolae Breban, scriitorul Ion Druţă, profesorul Ion Ghinoiu, autorul Ionel Oprişan.
Academecianul Dan Berindei, membru al juriului, a anunţat decernarea Premiului Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Cariere, istoricului Dinu C. Giurescu.
"Dinu C. Giurescu se numără printre cei mai de seamă istorici din generaţia sa. Deşi drumul său ştiinţific a cunoscut destule piedici, el s-a ilustrat şi în vremurile neprielnice ale dictaturii totalitare, dar, când a considerat că excesele nu mai puteau fi îngăduite, s-a desţărat", a spus Dan Berindei, care a adăugat că "academicianului Giurescu i se datorează întocmirea volumelor IX şi X in tratatul Istoria românilor".
Prof. univ. dr. Andrei Marga, membru al juriului, a anunţat acordarea premiului Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Arte, lui Tudor Gheorghe, "artistul care s-a născut cântând", pentru spectacolul "Anotimpurile mele", 2014. Andrei Marga a arătat că Tudor Gheorghe este "o personalitate culturală foarte complexă", care "excelează în text, muzică şi interpretare" şi are o "memorie fabuloasă".
Academicianului Augustin Buzura, membru al juriului, i-a revenit bucuria de a anunţa acordarea premiului Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Cariere, lui Mircea Albulescu, "pentru profesionalismul şi dăruirea cu care slujeşte teatrul românesc". Augustin Buzura a arătat că Mircea Albulescu este atât "un uriaş actor de teatru şi film, o personalitate importantă a culturii româneşti de după ultimul război", cât şi "un profesor universitar extrem de iubit, autor a nouă volume de poezie, (…) un model artistic şi moral demn de urmat într-un moment în care incltura şi-a impus cu autoritate legile ei (…) o mare valoare care merită infinit mai mult decât i s-a dat".
Prof. univ. dr. Eugen Negrici, critic literar, membru al juriului, l-a felicitat pe scriitorul Nicolae Breban, cel care a primit, "pentru întreaga operă", Premiul Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Literatură. "În evoluţia romanului românesc, opera lui Nicolae Breban reprezintă un punct de hotar. Breban aparţine speciei rarisime a celor care înfruntă, transfiguraţi de o nobilă sminteală, ridicolul şi neîncrederea, în numele unui ideal artistic inconfundabil: acela de a pătrunde în tărâmul neucnoscut al fiinţei".
Un alt premiu, Secţiunea Literatură, i-a fost decernat scriitorului basarabean Ion Druţă "pentru antologia Vremea blajinilor", o selecţie de autor prin care Ion Druţă "vrea să înfăţişeze publicului românesc esenţa scrisului său". Magdalena Bedrosian, membru al juriului, a arătat că Druţă, "cel mai important reprezentant al literaturii basarabene", scrie "aproape blând" despre "românitatea basarabenilor" şi "capacitatea lor de a ieşi din impas prin nişte găselniţe". "Toată literatura lui e căptuşită cu o melancolie ciudată" şi poate fi citită "cu un mare beneficiu sufletesc". "Ion Druţă expune, cu o pătrundere analitică ce ne face să înţelegem, în intimitatea ei, această dramă a unei frânturi de naţiune care îşi caută punctele de sprijin (autohtonia, ancestralitatea, credinţa religioasă) pentru a-şi redefini identitatea".
Profesorul Ion Ghinoiu, "artizanul cărţilor de patrimoniu", a primit premiul Constantin brâncoveanu, Secţiunea Istorie, în calitatea sa de coordonator al Atlasului etnografic român, vol. 5, Sărbători, obiceiuri, mitologie, apărut la Editura Academiei Române. . "Profesorul şi cercetătorul Ion Ghinoiu reprezintă modelul savantului care, prin experienţa şi munca sa, oferă un tezaur ştiinţific şi valoros prin conţinutul său sintetic şi analitic. Atlasul Etnografic al României este una dintre cele mai ample opere ştiinţifice din ultimele decenii", a spus Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, membru al juriului. Majuru a fost "cel dintâi doctorand" al profesorului Ion Ghinoiu ("eram amândoi la fel de emoţionaţi", a mărturisit istoricul).
Premiul Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Istorie, i-a revenit lui Ionel Oprişan, autorul volumului Mitul Brâncoveanu în creaţia populară românească editura Saeculum, I.O. 2014. Dumitru Constantin, secretarul juriului, a precizat că Ionel Oprişan, "emerit cercetător lierar şi editor", a avut iniţiativa să strângă documentele care "au depus mărturie în epocă asupra evenimentului (jertfa voievodului Constantin Brâncoveanu) şi îi dovedesc de atunci persistenţa în memoria colectivă". Constantin s-a arătat marcat de o imagine-simbol găsită de Oprişan: marea care se răscoală şi arde vreme îndelungată în semn de revoltă a universului faţă de jertifirea unui nevinovat.
Juriul de anul acesta a fost alcătuit din personalităţi culturale şi ştiinţifice din România: academician Dan Berindei (preşedinte), acad. Dumitru Radu Popescu, acad. Augustin Buzura, prof. univ. dr. Andrei Marga, Magdalena Bedrosian, Adrian Majuru, prof. univ. dr. Eugen Negrici, Dumitru Constantin (secretar).
Premiile Constantin Brâncoveanu vor fi acordare în fiecare în de acum înainte şi vor fi reprezentate de o lucrare originală a sculptorului Ioan Bolborea. De asemenea, premiile vor consta şi într-o sponsorizare sau o contribuţie pentru un proiect, fie editarea unei cărţi, fie pentru o cercetare, fie pentru o lucrare artistică.
"Iniţiem Premiile Constantin Brâncoveanu cu convingerea că ele se vor întinde pe ani mulţi şi că vor contribui la recunoaşterea valorilor româneşti, la consolidarea lor, la continuarea ctitoriilor începute de Familia Brâncoveanu în spaţiul culturii române", a spus Nawaf Salameh, directorul Alexandrion Group.
Gala l-a avut amfitrion pe actorul Dorel Vişan şi a fost un adevărat spectacol, deschis de Corul Madrigal, continuat între două momente ale decernării premiilor de Oana Andra, prim solistă la Opera Română din București (acompaniată de profesorul Alexandru Petrovici) şi încheiat de Mariana Nicolesco, cea care i-a prezentat pe doi dintre elevii săi, care au câștigat două mari premii la ultimul concurs de canto de la Shanghai: mezzosoprana Emanuela Pascu şi tenorul Adrian Dumitru.
