După succesul aparițiilor din 2014 și 2015, Andrei Gavrilov va concerta din nou la Ateneul Român, cu trei partituri interpretate în aceeași seară: „Concertul nr. 3“ de Rahmaninov, „Concertul nr. 1“ de Prokofiev și „Concertul pentru mâna stângă“ de Ravel.
Sub egida Serilor Lipatti, Andrei Gavrilov a devenit o constantă pe scena Ateneului Român, cu apariții surprinzătoare de fiecare dată. Interpretarea celor trei concerte în aceeași seară se constituie, de altfel, într-o premieră pentru viața muzicală a României.
Câștigător în 1974 al celei mai dificile competiții pentru pian, Concursul Ceaikovski, Andrei Gavrilov s-a dezvăluit publicului de la bun început drept un virtuoz cu un temperament extraordinar. Și astăzi el rămâne artistul strălucitor și totodată profund, care surprinde prin resursele lui interioare, parcă nicicând complet explorate. Premiul câștigat la Concursul Ceaikovski l-a propulsat pe scena internațională, alături de cele mai importante orchestre ale lumii. În formarea lui ca muzician și mai ales ca pianist, Gavrilov îi datorează mult mamei sale, ea însăși pianistă și discipol al marelui Neuhaus, apoi unei reprezentante a școlii interpretative germane, Tatiana Kestner, și lui Lev Naumov, un celebru pedagog rus pe tărâmul pianisticii.
Până în anul 1979 Andrei Gavrilov apare în cele mai prestigioase centre muzicale, cu 90 de concerte pe an, fiind primit de fiecare dată cu multă căldură de către public. După cinci ani de dramatică absență – provocată de regimul sovietic – revenirea în viața de concert cu abordări excentrice, îmbrăcate într-o tehnică uimitoare, pe de o parte, și marcate de profunzimea expresivității poetice, cu mare impact la public, pe de altă parte, au conturat un personaj controversat, dar aclamat și premiat. În 1984 se reîntoarce pe scena londoneză, unde va susține concerte de mare succes la Barbican și Royal Festival Hall. O dată cu prima sa apariție la Carnegie Hall din 1985, Gavrilov va fi desemnat de New York Times drept un artist de importanță majoră al timpului nostru.
Între anii 1976 și 1990, Andrei Gavrilov a înregistrat exclusiv pentru EMI, câștigând mai multe premii internaționale de disc, printre care un Gramo-phone Award în 1979, un Deutscher Schallplattenpreis în 1981, Grand Prix International du Disque de L’Academie Charles Crois în 1985 și 1986, pentru ca în 1985 să obțină International Record Critics Award. Înregistrările lui Gavrilov au devenit interpretări de referință în lumea întreagă. În 1989 i se acordă Premio Internazionale Accademia Musicale Chigiana, prilej cu care Gavrilov a fost proclamat drept unul dintre cei mai mari pianiști ai lumii.
În ultimii ani, Andrei Gavrilov întreprinde lungi turnee în SUA, Japonia, Coreea de Sud, America Latină, având în același timp o prezență constantă în principalele centre muzicale europene.
Concertele susținute azi și mâine, precum și masterclass-ul de pe 10 și 11 aprilie, tot la Ateneul Român, fac parte din Festivalul Serile Lipatti care, în parteneriat cu Filarmonica George Enescu continuă secțiunea internațională sub denumirea de Lipatti Evenings, proiect ce face parte din programul „Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european”, finanțat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României.
Cele două concerte vor avea loc azi, 7 aprilie, și mâine, 8 aprilie 2016, de la ora 19.00.
