13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialVictor Ciobanu: "Am actionat din timp ca un... mic capitalist, pastrandu-mi, astfel,...

Victor Ciobanu: “Am actionat din timp ca un… mic capitalist, pastrandu-mi, astfel, libertatea de expresie plastica”

Printre evenimentele culturale majore ale municipiului Cluj-Napoca din aceste zile se inscrie si expozitia de grafica si pictura a maestrului Victor Ciobanu, care prezinta publicului, in saloanele Muzeului de Arta, circa 60 de lucrari originale si de mare frumusete, puse sub genericul “Linie si culoare”. La vernisajul oficial, artistul bucurestean a fost prezentat de criticul de arta prof. univ. dr. Alexandra Rus, dupa alocutiunea rostita de graficianul Calin Stegerean.
Cunoscut gratie palmaresului sau bogat in participari la expozitii in tara si strainatate sau prin personalele deschise, prin lucrarile de arta monumentala, artistul este apreciat si ca unul dintre cei ce au realizat si semnat grafica majoritatii ziarelor centrale, inclusiv a “Romaniei libere”, precum si a unor prestigioase reviste de cultu-ra. Prezenta sa la Cluj-Napoca ne-a inlesnit interviul de fata.

Reporter: Cine sunteti dvs.,d-le Victor Ciobanu?
Victor Ciobanu: Incep a va spune ca, desi sunt acum bucurestean, fiind nascut la Hotin, datorita vicisitudinilor vietii si ale istoriei framantate din acei ani imediati de dupa razboi, am copilarit si facut toate studiile in Transilvania, cele medii la Medias si partial la Sighisoara, iar cele superioare la Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, promotia 1968.
R.: Cum si cand v-ati apropiat de artele plastice, de la ce varsta?
V. C.: Aici intervine un fenomen interesant pe care nici eu nu mi-l pot explica in intregime. Oricum nu pot spune ca mi-am simtit vocatia de mic sau ca am fost descoperit de cineva anume. Dupa scolile preuniversitare, unde am fost un elev neconformist, dar nu agresiv, adica ziceam ca dascalii si faceam ca mine, m-am hotarat deodata sa dau admitere la Institutul de Arte “N. Grigorescu” din Bucuresti. Dar am… cazut cu “succes”. Asta m-a costat trei ani, plicticosi si pierduti, de Armata. Revenind in civilie, m-am pus pe desen si m-am prezentat din nou, de data aceasta la Cluj, cum spuneam. Si, surpriza chiar si pentru mine: am intrat al doilea. A fost un bun indemn si insemna ca aveam de spus ceva in acest domeniu fascinant. Mai ales ca am avut si dascali eminenti si tin sa-l amintesc aici pe Feszt Ladislau. Domnia sa era foarte apropiat de noi, s-a purtat cu multa amicitie, asa incat ne-a lasat sa ne simtim si sa ne manifestam liber. Aceasta, intr-o perioada cand orice abateri de la traseele ideologice ale vremii erau sanctionate sever. Ma bucur ca l-am regasit bine la Cluj si ca si-a pastrat umorul si sarcasmul ce-l caracteriza.
R.: Ce a urmat dupa absolvire?
V. C.: “Drumul” de atunci: repartitie obligatorie, asa ca m-am trezit profesor de desen la Ocna Sibiului. Numai ca regimul comunist era si regimul pilelor, astfel ca, printr-o relatie, am ajuns la Ministerul Silviculturii, unde un tanar ministru adjunct mi-a spus ca are un aparat de serigrafie care sta nefolosit, pentru ca cei de acolo l-au declarat “depasit”. De fapt nimeni nu se pricepea la el, caci aparatul era o minune. Acesta a fost incepu-tul meu la Bucuresti, unde cu ajutorul acestei instalatii am trecut, dupa un an de munca facuta din rasputeri, la productie industriala de modele si decoratiuni pentru mobile, permitand diversificarea si infrumusetarea acestora. Apoi, cand totul a fost pus la punct, am inceput sa lucrez pentru mine. Primele lucrari de grafica de atunci, intitulate “Agresiune”, se pot vedea astazi si in expozitia de la Cluj-Napoca, ele facand parte si din intaia mea iesire publica, in 1970, la Bucuresti.
R.: V-ati caracteriza activitatea la o privire retrospectiva?
V. C.: Am avut, prin disciplina, un traseu creator destul de constant. Nu ma preocupa politica partidului si nici o politica de altfel, deoarece mi-am dat seama ca daca vreau sa fac ceva trebuie sa trec pe economie, sustinere materiala proprie, ceea ce mi-a dat libertatea de expresie plastica. Asa ca am fost un mic capitalist la vremea aceea. Faceam peste zi alte activitati pentru a-mi procura banii necesari existentei si apoi treceam la atelier. Bineinteles ca eram ocupat toata ziua, bineinteles ca trebuia sa am grija de sanatate, sa nu clachez. Eu am avut un stil de munca continua si organizat pentru ca intreruperile in arta pot sa-ti fie fatale. Trebuie sa ajungi la maturitate ca-n teatru, sa ajungi, in final, sa-l joci pe Regele Lear. Arta iti creeaza o dinamica pe care alte activitati nu ti-o imprima. Tot ce am facut, am facut in primul rand pentru sufletul meu, cum se spune, asumandu-mi riscul de rigoare. Aceasta, pentru a putea lasa lucrari gata sa intre in postum; restul raman necalificate. Cam asa gandesc si actionez, in mare vorbind.

Cele mai citite

Românii din Spania se încred în România: trimit bani, transferă expertiză și atitudine sănătoasă

Repatriot, platforma care conectează românii din afara granițelor cu țara, a condus misiunea economică România-Spania, desfășurată în perioada 21-27 martie în Barcelona și Insulele...

Irina Begu, în sferturile de finală ale turneului WTA din Antalya

Irina Begu s-a calificat în sferturile de finală ale turneului WTA 125 de la Antalya, după ce a învins-o în două seturi pe croata...

Cinci legi au fost promulgate de președintele Iohannis. Chirițoiu rămâne șef al consiliului Concurenței până în 2026

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în cursul zilei de azi cinci legi. Este vorba printre altele despre legea hărțuirii la locul de muncă, dar...
Ultima oră
Pe aceeași temă