Dacă ar fi să vă faceți bagajele și să plecați într-un tur al cramelor din țara noastră, aveți cel mai bun ghid în cartea recent lansată la Ministerul Agriculturii. Descoperiți astfel amploarea unei adevărate industrii în „Cramele din România“, fiind prezentate 143 de locuri, cu oamenii și istoria lor.
Anul înființării, cine e proprietarul cramei, structura solului și a plantației, apele din apropiere, unde anume se află crama, cine e oenologul din crama respectivă, colecția de vinuri, ce branduri deține, ce premii au câștigat licorile din acel loc. Sunt tot atâtea informații pe care le găsiți despre fiecare plantație de viță-de-vie. Volumul cuprinde mai mult de 400 de pagini, descriind cele 143 de crame existente acum în țara noastră. Cititorii au la dispoziție, în dreptul multor crame, codul QR, pe care-l pot scana, putând accesa informații și filmulețe din locul despre care vor cât mai multe detalii. Este prima lucrare de acest fel din România, cartea apărând sub auspiciile Ministerului Agriculturii.
Numărul, în continuă creștere
Este și la noi o lume în plină ascensiune, unul dintre autorii cărții, Cătălin Păduraru, critic de vinuri, opinând că în toamna acestui an, când va apărea și versiunea în limba engleză a cărții, este foarte posibil ca în țara noastră numărul cramelor să fie mai mare în comparație cu cel de la ora actuală. Același specialist susține că vinul românesc are acum nevoie, în primul rând, de o foarte bună promovare, pentru că altfel producătorii stau foarte bine la capitolul tehnologiilor. România ocupă locul cinci în Uniunea Europeană la suprafața de viță-de-vie, locul cinci la producția de struguri și locul șase la cea de vin.
100.000 de posibile locuri de muncă
Și dacă tot e vorba de interacțiunea între producători și consumatori, atunci o altă problemă atinsă cu ocazia acestui eveniment este cea a turismului viticol, încă puțin dezvoltat la noi. Criticul de vin a opinat că industria turistică din domeniul vinului ar putea oferi, la nivelul întregii țări, aproximativ 100.000 de locuri de muncă, referindu-se la cei care ar lucra pentru întreținerea spațiilor de cazare, alții ar fi ghizi ori furnizori de alimente. “S-ar oferi tinerilor șansa unui loc de muncă în propria lor țară, chiar și în mediul rural“, conchide Cătălin Păduraru.
Campioni la accesarea fondurilor europene
Vinificatorii au demonstrat până acum cât de eficienți au fost în dezvoltarea domeniului lor, dovada cea mai bună fiind aceea că 100% din fondurile europene puse la dispoziție în acest sector au fost deja absorbite, spune un alt autor al cărții de față, Dan Boboc, cel care este președintele Asociației Degustătorilor Autorizați din România.
Deloc de neglijat, în acest sens, e că viticultorilor le sunt destinați, până în 2020, încă 250 de milioane de euro, ca finanțare europeană. „Cartea de față este o lucrare de pionierat. Va sta cu siguranță la baza altor lucrări care vor apărea în anii următori“, opinează profesorul Dan Boboc.
Povestea boabelor de struguri
Creșterea industriei de profil s-a remarcat în țara noastră începând din 1998, după reculul înregistrat în jurul anului 1989. România exportă azi cantități importante de vin, atât în țări ale Uniunii Europene, cât și în alte zone ale lumii. Se remarcă apariția unui număr tot mai mare de producători mici și mijlocii. Ca și pe alte meridiane, sunt vizibile vinurile de autor, de înaltă calitate, care îți descriu povestea locului din care-și trag seva. Tocmai de aceea astfel de crame, mai mici sau mai mari, merită descoperite.
