1. Ce a însemnat anul 2015 pentru Editura Litera?
Anul acesta, Litera a reușit să consolideze câteva colecții foarte importante, atât de ficțiune, cât și de non-ficțiune: Clasici Moderni, Clasici Contemporani, CEO Must Read și Kronika. Titluri precum Sticletele de Donna Tartt, carte câștigătoare a Premiului Pulitzer în 2014, Lupta mea. Cartea întâi: Moartea unui tată de Karl Ove Knausgaard, distinsă cu Premiul Criticilor Norvegieni, sau O cale îngustă spre nordul îndepărtat de Richard Flanagan, câștigătoare a Premiului Man Booker 2014 au fost doar câteva dintre favoritele cititorilor și ale criticilor literari.
Din categoria non-ficțiune, merită să amintesc două titluri de excepție ale acestui an: Capitalul în secolul XXI de Thomas Piketty și De ce eșuează națiunile de Daron Acemoglu și James A. Robinson.
2015 a fost și anul celui mai mare manifest pro-cultură din România pe care l-am organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții, în București și Cluj. Peste 4 500 de iubitori de carte au înconjurat Palatul Parlamentului și Universitatea Babeș-Bolyai în cadrul campaniei „Noaptea Cărților Deschise”, iar Litera a oferit mii de cărți. Alte campanii de încurajare a cititului pe care le-am inițiat sau le-am continuat anul acesta au fost Biblioteca mobilă Litera și Meridian Taxi, File de primăvară, Liniște, copiii citesc!, Literalmente te iubesc! sau Nuntă ca la carte.
Clubul de carte Litera este un alt proiect cu care ne mândrim în acest an pentru că el înseamnă o comunitate foarte strânsă de cititori, care se întâlnesc o dată pe lună să discute alături de bloggerul literar Laura Câlțea pe baza cărților din portofoliul Litera, dar și despre preferințele literare, autori și evenimente culturale.
2. Care au fost cele mai vândute titluri ale acestui an?
Din domeniul de ficțiune, pe primele locuri la vânzări se află Sticletele de Donna Tartt, Cartea vieții de Deborah Harkness, Fascinația de Sylvia Day, O cale îngustă spre nordul îndepărtat de Richard Flanagan și Lupta mea. Cartea întâi: Moartea unui tată de Karl Ove Knausgaard.
În ceea ce privește domeniul non-ficțiune, cele mai vândute au fost cărțile de colorat pentru adulți, Grădina secretă și Pădurea fermecată, cu ilustrații de Johanna Basford, Drumuri de vis prin Europa, Creierul și inteligența emoțională, Mama și copilul și 52 de weekenduri de vis.
Copiii și adolescenții au preferat cărțile din seria Descendenții: Insula pierduților, Cartea de vrăji a lui Mal și Povestea filmului, cărțile Regatul de gheață, Labirintul, Întors pe dos și Violetta.
3. Ce pregătiți pentru 2016?
Pentru anul viitor avem deja 350 de titluri confirmate în planul editorial, acesta fiind în plină dezvoltare.
Un eveniment editorial important al anului 2016 îl reprezintă publicarea câștigătorilor premiilor Nobel 2015 – Svetlana Alexievici – și Man Booker 2015 – Marlon James.
Colecția de ficțiune va continua cu câteva dintre cele mai mari bestsellere internaționale, printre care Everything I Never Told You de Celeste Ng, și cu serii de mari autori, precum Alice Munro, Richard Flanagan sau Karl Ove Knausgaard.
Vom continua colecția de cărți de colorat pentru adulți, o colecție care și-a modificat statutul din hobby în terapie și obișnuință, cu două noi titluri cu ilustrații de Johanna Basford, cu alte titluri fascinante: Alice în Țara Minunilor, mandale și obiective turistice, dar o carte de colorat dedicată fanilor Game of Thrones.
În domeniul gastronomiei, poate unul dintre cele mai în trend hobby-uri ale momentului, vom continua lista cărților cu nume mari: Yotam Ottolenghi și Martha Stewart.
Colecția Kronika, lansată în 2015, va continua prin publicarea unor autori de prestigiu internațional, dintre care menționăm Boris Johnson și Erik Larson, iar colecția CEO Must Read va continua cu titluri dedicate specialiștilor din domeniul afacerilor: The Great Escape de Angus Deaton și Superforecasting de Philip Tetlock și Dan Gardner.
Și în domeniul limbilor străine, anul 2016 va fi marcat de o nouă serie de cărți aflate sub garanția internațională a numelui Pons.
Litera va publica și o serie de albume de călătorii și enciclopedii de la edituri de prestigiu, precum National Geographic sau Dorling Kindersley.
În domeniul cărților pentru copii, îndrăgitele personaje Disney își vor continua aventurile și vor apărea mai multe cărți de activități cu formate interactive, enciclopedii și licențe noi.
4. Au fost schimbări pe piața de carte din România? Ce nu funcționează la noi și funcționează în străinătate?
Schimbări mari pe piața de carte din România nu au fost, însă s-a observat o stabilizare îmbucurătoare. Vorbim în continuare de o piață care nu depășește 60 de milioane de euro, în care se produce carte în cantități mari și la o calitate înaltă, dar care se confruntă cu problema distribuției. Rețeaua clasică nu poate susține editurile cu activitate intensă, de aceea Litera și-a diversificat rețeaua de-a lungul anilor. Cărțile noastre pot fi găsite și în hipermarketuri, la chioșcurile de ziare, în benzinării, magazine on-line, precum și în propria rețea de librării din toată țara.
Consider că în țări precum Germania, Franța sau Ungaria, unde piața de carte merge foarte bine comparativ cu România, statul are o implicare mai mare, prin programe de încurajare a lecturii, susținerea de biblioteci publice. În România, numărul bibliotecilor este mulțumitor, dar fondurile care se alocă sunt foarte mici: mai puțin de 2 euro pe cap de locuitor, față de chiar 30 de euro în alte țări.
5. Care au fost schimbările în ce privește piața electronică a cărților?
După cum era previzibil, cartea electronică este din ce în ce mai căutată, fără să creeze un deserviciu cărții tipărite. Cititorii aleg suportul pe care citesc în funcție de context: dacă merg în vacanță preferă suportul electronic pentru că pot lua zeci de cărți fără să își umple bagajul. Dar în ce privește plăcerea lecturii acasă sau oferirea unui cadou deosebit, tot cartea tipărită rămâne favorită.
În oferta Litera există peste 620 de e-bookuri, disponibile pe platforma on-line elefant.ro.
6. Cât de greu este într-o țară în care obiceiul de a citi este încă unul destul de timid?
Este destul de dificil, tocmai de aceea Litera depune de câțiva ani eforturi pentru a-i convinge pe români că cititul este poate cel mai eficient mijloc de a se dezvolta personal, profesional, social. Cartea nu poate exista fără cititori, acest lucru este clar. Ar fi ideal ca întreaga industrie de carte să își unească eforturile pentru a încuraja lectura și să nu lase această misiune pe umerii organizațiilor non-guvernamentale, de exemplu.
Încurajator este faptul că cititorii existenți sunt foarte activi, atenți la noutățile editoriale și exprimându-și dorințele, în funcție de oferta internațională, dar și nemulțumirile legate de traduceri sau de întârzierea apariției unui volum. Acest lucru ne arată că nu mai avem de-a face cu un public pasiv și că, în absența unui dialog real și menținerea unui ritm alert, o editură nu își poate ține alături cititorii. Litera se străduiește să facă acest lucru, prin canalele de comunicare pe care le pune la dispoziție.
