Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 10 februarie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea romanului “Firida Ruşinii” de Ismail Kadare, volum ce face parte din „ciclul otoman“, scris de Kadare în anii ’70, care îi oferă prilejul unei meditații asupra opresiunii și a terorii într-un stat totalitar. Cartea a apărut recent în colecţia „Raftul Denisei”, coordonată de Denisa Comănescu.
Romanul este tradus de Marius Dobrescu, fost student al lui Ismail Kadare, pe care marele scriitor îl consideră unul dintre cei mai buni traducători ai operei sale, lucru deloc de neglijat având în vedere faptul că lucrările lui Kadare sunt traduse în peste 40 de ţări.
„Kadare a terminat «Firida Ruşinii» în 1976, an în care, scrie el, «de la Tirana veneau ştiri proaste. Comploturi demascate în serie. Arestări una după alta. Teroare». În acest roman, unul dintre puţinele asupra cărora autorul nu a făcut modificări, tragicul rămâne neatins. Aici nu este loc pentru grotescul cu care el îşi echilibrează, de obicei, cealaltă parte a operei. Pentru că aici, în «Firida Ruşinii», Kadare demontează şi expune piesă cu piesă mecanismul fricii; acel mecanism de care oricărui regim ar trebui să-i fie ruşine, ne spune el printre rânduri“, scrie Éric Faye.
Povestea
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe fundalul decăderii inevitabile a Imperiului Otoman, Ali Pașa din Ianina își clădește un principat independent. Pentru a preîntâmpina extinderea rebeliunii, sultanul îl pedepsește cu cruzime, expunându-i capul în piața centrală din Istanbul, în firida destinată trădătorilor. Ismail Kadare reconstituie cariera acestui personaj misterios, născut albanez, dar integrat perfect în mecanismul înșelător al administrației otomane. Ali Pașa — admirator al lui Napoleon Bonaparte, cu care a întreținut relații diplomatice, și al poetului George Byron, pe care l-a găzduit în drumul acestuia spre Grecia — a dus o viață plină de fast, dar s-a comportat ca un satrap oriental, strivind fără milă orice tentativă de a i se contesta autoritatea. Fără să-și propună să scrie un roman istoric, Kadare recompune cu detalii de mare finețe atmosfera capitalei otomane, dominată de puterea absolută a suveranului, precum și angrenajul cumplit căruia îi cad victime nu numai cei învinși, ci și învingătorii.
Opera şi biografia
Ismail Kadare s-a născut la Gjirokastra, în Albania, în 1936. A absolvit filologia la Tirana și și-a continuat studiile la Institutul de Literatură “Maxim Gorki” din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, “Inspirații juvenile”, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, “Visări.” Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul “Generalul armatei moarte”, care-i aduce notorietatea internațională. Humanitas Fiction a publicat în colecţia Raftul Denisei o parte din cele mai importante scrieri ale autorului: “Palatul Viselor” (2007), “Accidentul” (2008), “Umbra” (2008, 2015), “Amurgul zeilor stepei” (2009), “Mesagerii -ploii” (2010), “Cronică în piatră” (2012), “Spiritus” (2012), “Vremea nebuniei“ (2012), “Cina blestemată” (2013), “Podul cu trei arce” (2015).
Ismail Kadare este și autorul unor eseuri, scrieri de memorialistică, precum și al cărții-document “Moartea care ne-a unit” (1998), despre evenimentele tragice din fosta Iugoslavie. Este recompensat cu numeroase premii și distincții literare, printre care Prix Mondial Cino Del Duca (1992), primul Man Booker International Prize (2005) și Jerusalem Prize (2015). Pe 1 ianuarie 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, în grad de Comandor. Kadare a fost nominalizat frecvent la Premiul Nobel. La evenimentul de miercuri seară vor vorbi Excelenţa Sa dl. Ilir Tepelena, ambasadorul Republicii Albania în Romania, Sabina Fati, jurnalistă şi scriitoare, Vlad Zografi, scriitor şi senior-editor Humanitas, şi Marius Dobrescu, traducătorul volumului. Dezbaterea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.
