Indictionul sau Noul An Bizantin va fi celebrat și în acest an la Cluj. Sărbătoarea va avea loc în 30 august, la inițiativa Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Grupul Sf. Ioan Damaschin și Biserica din Deal. Potrivit vechiului calendar folosit în spațiul românesc până în secolul al XVIII-lea, 1 septembrie era ziua de început a noului an. Potrivit vechilor credințe, în această zi Dumnezeu a început să făurească lumea. De atunci, s-au scurs, potrivit vechilor cărți, 7.524 de ani.
Zidirea Lumii, potrivit Cronicii lui Mihail Moxa, era descrisă în felul următor: ”Începutul lui Dumnezeu ce fu făcătoriul desăvârșit Lumiei: de-ntâiu făcu ceriul fără stele, numai cu cuvântul fece, și-l frămseță Dumnezău cu frămusețea lui. Pământul iară era nepodobitu, că era coperitu cu întunerecul; deci străluci lumina și fugi întunerecul și se arătă pământul, și fu ziua dentâiu”.
Din acest motiv, numerotarea acestui an era făcută „de la zidirea lumii” sau „de la Adam”, iar anul care are ca început ziua de 1 septembrie era numit și Anno Mundi (Anul Lumii), spre deosebire de Anno Domini (Anul Domnului), numerotat de la nașterea lui Isus Cristos.
Sărbătoarea Indictionului era ținută de bărbați cu credința că astfel vor fi ajutați de Dumnezeu pentru evitarea furtunilor, inundațiilor, cutremurelor și altor catastrofe naturale, iar de femei pentru fertilitate și pentru naștere ușoară. Era, de asemenea, interzisă începerea unor construcții noi în această zi, pentru că exista credința că acestea se vor prăbuși.
Superstiții de Indiction
”Se credea, în schimb, că fructele culese în ziua de 1 septembrie, în special merele, vor fi sănătoase, putând fi păstrate până în primăvara următoare.
Dacă ajunul sărbătorii era blând și însorit, se credea că întreg anul va fi rodnic și plin de bucurii. Dacă dimineața era ploioasă, se credea că primăvara va fi și ea ploioasă, iar dacă amiaza era însorită, se considera că vara va fi frumoasă.
Data de 1 septembrie a fost considerată ca zi de început al anului, în Imperiul Roman de Răsărit, cu începere din secolul al V-lea. Sărbătorirea anului după ritul vechi a fost păstrată de către Patriarhia din Constantinopole până în anul 1728, iar în Rusia până în anul 1700.
Țările Române au fost ultimele state europene care au renunțat la era constantinopolitană, în anii 1760 (Țara Românească) și 1765 (Moldova)”, spun specialiștii Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
7.524 este numărul anilor calculați de la Facerea Lumii, după vechiul calendar bizantin.
