4.9 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
AcasăInternaționalBucureștiul lui Ion Bârlădeanu

Bucureștiul lui Ion Bârlădeanu

Colajele celebrului Ion Bârlădeanu, care a ajuns de la starea de homeless la cea de mare artist al lumii, se mută vara aceasta în Centrul Vechi al Capitalei, într-o expoziție stradală pe care o vor putea vedea toți cei care se vor plimba pe Lipscani.

Ion Bârlădeanu și regizoarea Carmen Lidia Vidu își dau mâna într-un proiect în care vor ”amesteca” imaginile și personajele cu care ei identifică Bucureștiul, fie că e vorba de case, de parcuri, de personaje reale sau imaginare.

Un colaj stradal de mari dimensiuni care cuprinde o selecție de 30 de colaje pe tematică urbană ale lui Ion Bârlădeanu și un scurtmetraj regizar de Carmen Lidia Vidu despre Bucureștiul lui Nea Ion alcătuiesc expoziția “București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu”. 

Expoziția face parte din proiectul “București. Memoria. Explorarea. Imaginea Orașului”, ce lansează candidatura Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Povestea lui Ion Bârlădeanu e fascinantă și pare desprinsă dintr-un film: a fost gropar, docher, hamal în port, „scriitor“ de cruci. Locuia într-o ghenă de gunoi de pe Calea Moşilor când a fost descoperit întâmplător de Ovidiu Fenes, în timp ce amândoi „vânau“ cartoane pentru arta fiecăruia. Colajele sale s-au transformat peste noapte într-un adevărat fenomen artistic, fiind expuse la cele mai prestigioase galerii de artă, cucerind-o până și pe celebra Angelina Jolie. Ion Bârlădeanu a ajuns și personaj de film într-un documentar creat de Alexander Nanau.

„Există un mit fascinant al omului aflat la marginea societăţii care duce o existenţă dincolo de convenţii sau conforturi burgheze”, spune curatorul  Dan Popescu despre Ion Bârlădeanu.

„Fiecare societate  are nevoie de aceşti oameni care trăiesc atât înăuntrul unei societăţi, cât şi în afara ei. Ei sunt creatorii discursului critic, ironiştii, cinicii, libertinii sau nebunii care pun bazele filosofice ale civilizaţiei occidentale. Filosofia occidentală abundă în exemple: Socrate, Antistene, Diogene cinicul, Montaigne, Rousseau sau Nietzsche sunt momente de acest tip. Ei sunt acele spirite libere care fac cu putinţă discursul coroziv într-o societate deschisă. Acest discurs acid produce autoreglări sociale foarte importante şi tot ceea ce înseamnă moment în istoria gândirii libere europene are legătură mai mult sau mai puţin cu un episod din această galerie a oamenilor ce refuză să joace după regulile canonice de la un moment dat şi duc o existenţă contrariantă, fie chestionează statu-quo-ul.  Ion Bârlădeanu a avut o existenţă de acest tip. Este născut în 1946 şi timp de mai bine de treizeci de ani a evitat să devină un «cetăţean onorabil». Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La douăzeci de ani pleacă din satul său natal (Zăpodeni, judeţul Vaslui) şi începe să muncească la stuf în Tulcea, apoi docher în Constanţa. În Bucureşti este, pe rând, gropar, tăietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. După 1989 trăieşte din resurse marginale, ocupându-se ca freelancer de selectarea gunoiului într-o curte de bloc de pe Strada Moşilor şi face mici servicii locatarilor din imprejurimi. Nu-şi întemeiază o familie şi nu se mai angajează. Toţi aceşti ani Ion Bârlădeanu îşi întreţine însă un proiect artistic pe care îl arată «doar câtorva oameni deştepţi». Prin existenţa lui, Ion Bârlădeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din reviste şi a făcut o serie de colaje unice. Le face cu intenţia de a face filme. Porneşte de la un talent nativ de desenator şi, dorindu-şi să regizeze sau să joace în filme, creează o lume imaginară proto-pop ce este cu douăzeci de ani înaintea unei receptări româneşti, deoarece stilistica pop este o realitate post-decembristă în România, o consecinţă directă a societăţii de consum.  El creează cu resurse minimale o fotogramă cinematică care spune de fiecare dată o poveste completă. Toate colajele sale sunt un hibrid foarte special de artă pop hibridată de un filon suprarealist –  dada. Şi totul cu un flavor de melancolie de gulag comunist în care lumea filmului şi a cea brandurilor păreau singurele toposuri posibile ale libertăţii.“

Regizor de teatru și de film, Carmen Lidia Vidu a montat pe cele mai importante scene ale Bucureștiului, de la Teatrul Național, Teatrul Odeon și Teatrul Nottara, până la cele mai importante spații independente ca Teatrul Act, Green Hours și Godot Cafe Teatru. Este câștigătoarea Premiului Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj documentar în anul 2015, cu filmul său de debut, „O scurtă istorie Astra Film“.

În teatru, cel mai nou proiect semnat Carmen Lidia Vidu este „Eu. O casă de păpuși“, după „O casă de păpuși“ de Henrik Ibsen, care a avut premiera pe 19 iunie, la Teatrul Odeon.

Carmen Lidia Vidu și Ion Bârlădeanu s-au cunoscut pe stradă, la semafor, în București. Așa s-au născut o prietenie și două proiecte vizuale spectaculoase care poartă semnătura celor doi artiști: „Ion Bârlădeanu, cowboy-ul meu“, o instalație găzduită de Institutul Francez în toamna anului 2011, și „București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu“, expoziție care își asteaptă vizitatorii între 3-15 iulie la Hanul Gabroveni. 

Iată cum povestește Carmen Lidia Vidu întâlnirea lor: „La semafor, pe Magheru, l-am cunoscut pe Ion Bârlădeanu. Îl văzusem la știri, la tv. Știam așa și așa cine este. Părea un tip foarte sărac și mă enerva faptul că tot încerca să-i dea câinelui meu cele câteva bucăți de carne pe care le cumpărase de la alimentara. Câinele meu avea ce să mănânce, Nea Ion părea să aibă mai multă nevoie. Apoi am aflat că lui nu-i prea place mâncarea. M-a invitat să-l vizitez, ca să-mi arate lucrările lui. A specificat totuși să nu vin neînsoțită la el, nu se cuvine. Suntem vecini și-l întâlnesc des. Mi-e foarte drag de el. Îmi place cum își povestește lucrările, îmi plac filmele cu cowboy regizate de el în colajele lui, sunt colorate, masculine și foarte fin executate. Mă tot uit la mâinile lui și nu îmi imaginez cum poate să realizeze niște colaje perfecte. Îl admir. În imaginarul meu și în filme am mai văzut oameni de «genul» lui. În realitatea noastră, nu-i găsesc însă locul. Nu vorbește ca noi, nu circulă ca noi, nu are nici o no­țiune a banului. Trăiește într-o lume proprie, în care taie și lipește, bea, taie și lipește. Un geniu și în același timp un muritor de foame, numai din cauza lui. Pare un personaj din colajele lui, lipit pe realitatea noastră“.

Expoziția “București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu” își așteaptă vizitatorii în perioada 3-15 iulie la Hanul Gabroveni din Centrul Vechi al Capitalei. Vernisajul are loc vineri, 3 iulie, la ora 19.00. 

Cele mai citite

Părerea românilor despre cazinourile pe bani reali

În momentul de față se discută foarte mult la nivel național despre cazinouri și platforme care oferă jocuri pe bani reali. Operatorii de jocuri...

Urzicile: Delicii Verzi Pline de Nutrienți și Beneficii pentru Sănătate

Urzicile, deși adesea evitate din cauza proprietăților lor iritante la contactul cu pielea, sunt o sursă valoroasă de nutrienți și au numeroase beneficii pentru...

Ce trebuie să ai în vedere atunci când dorești să achiziționezi o barcă?

De la mic la mare, cu toții simțim o atracție deosebită pentru întinderile de apă. Când eram mici, mergeam la râu sau mare și...
Ultima oră
Pe aceeași temă