Mii de turiști vizitează zona Râșnovului la fiecare sfârșit de săptămână, iar infrastructura locală este greu pusă la încercare. Locurile de parcare reprezintă o problemă majoră.
Locuitorii Râșnovului mizau, în perioada interbelică, pe transformarea localității într-una dintre cele mai interesante destinații turistice din România. Ei luau în calcul patrimoniul istoric, amplasarea Râșnovului în apropierea centrului geografic al României și frumusețea Carpaților Meridionali care străjuiesc micul burg întemeiat de sași în Evul Mediu, sub pavăza cavalerilor teutoni. În anul 1929, Râșnovul obținea statutul de stațiune climaterică, iar dorința localnicilor de a trăi din turism prindea tot mai mult contur.
Visul râșnovenilor a fost spulberat în perioada comunistă, când autoritățile bolșevice au decis industrializarea orașului. Așa au apărut ineficienții mamuți industriali, precum și cartierele de blocuri care au sluțit vechiul oraș. La 25 de ani de la căderea comunismului, Râșnovul pare să își fi regăsit vechiul drum. Vechile întreprinderi comuniste au fost închise, iar orașul a devenit una dintre cele mai apreciate destinații turistice. La fiecare sfârșit de săptămână, mii de turiști urcă dealul calcaros pe culmea căruia se află vechea cetate. Iar interesul lor este sporit de faptul că în apropierea cetății medievale a fost deschis, de câteva zile, un parc al dinozaurilor.
DinoPark, încă în lucru
Parcul dinozaurilor sau DinoPark din Râșnov are o suprafață de 1,4 hectare, pe care sunt amplasate machetele a 45 de dinozauri, validați din punct de vedere științific. Există și o sală în care sunt expuse fosile de dinozaur. Parcul a fost deschis pe data de 12 iunie și a stârnit un interes imens. Copiii sunt încântați de machetele de dinozaur, însă mulți turiști sunt dezamăgiți.
”Prețurile de 22 de lei pentru un copil și de 28 de lei pentru un adult sunt exagerate pentru ceea ce oferă acest parc. El a fost deschis, deși nu este gata în totalitate”, a spus o turistă din Cluj. Alți turiști sunt deranjați de timpul foarte lung în care sunt servite comenzile la restaurantul amplasat în interiorul parcului.
Cetatea unde cavalerii revin la viață
În schimb, cetatea pare un loc în care basmele copilăriei prind viață. Tineri îmbrăcați aidoma cavalerilor de odinioară participă la demonstrații de luptă cu ajutorul săbiilor, pumnalelor, scuturilor și securilor de luptă. Îmbrăcați în zale și armuri, poartă coifuri semețe pe cap, iar turiștii sunt invitați să participe și ei la luptele simulate. Cei care nu doresc au ocazia să își încerce îndemânarea la tir cu arcul. La demonstrații participă și călăreți, care le țin copiilor adevărate lecții de istorie.
”Într-o vizită la Râșnov, copiii au șansa să învețe mai mult despre Evul Mediu decât într-un semestru întreg petrecut la școală”, spune Marcel Iftene, profesor de istorie, care a vizitat Râșnovul împreună cu un grup de elevi. Cetatea de la Râșnov are două incinte. Cea exterioară a fost reconstruită, la fel și turnul de apărare care proteja poarta de intrare în cetatea exterioară. Incinta interioară sau citadela a fost mai bine păstrată.
Poarta de intrare în citadelă este protejată de o mică incintă suplimentară, construită în formă de inel, care îi expunea pe atacatori loviturilor celor asediați, în cazul în care reușeau să treacă de prima incintă și apoi de poarta exterioară a inelului de apărare. În citadelă, o serie de vechi locuințe au fost reconstruite și transformate în buticuri de unde turiștii pot să își cumpere suveniruri. Există și locuri unde pot să servească apă sau cafea, iar fluxul de turiști este atât de mare încât Râșnovul poate concura cu orice cetate similară din Occident. În cetate funcționează și un centru de informare, există și trasee amenajate pentru turiștii care doresc să exploreze întreaga citadelă.
Cetatea care s-a predat o singură dată
Istoria Cetății Râșnov este foarte bogată. După unii istorici, acolo s-ar fi aflat antica cetate dacică Cumidava. Numele este atestat de un monument de piatră, sculptat în timpul domniei împăratului Severus Alexander. În zona Râșnovului a fost construit și un castru roman, cu dimensiunile de 114×110 metri. Castrul a fost abandonat în perioada migrațiilor. Cei care aveau să fortifice din nou Râșnovul au fost cavalerii teutoni. Aceștia au primit dreptul de a coloniza Țara Bârsei din anul 1211.
Misiunea lor era aceea de a stăvili incursiunile cumane în Transilvania. Cavalerii teutoni au ridicat o mulțime de fortificații pe ambii versanți ai Carpaților Meridionali, inclusiv la Câmpulung Muscel, Feldioara sau Râșnov. De asemenea, ei au adus coloniști sași în teritoriul care le fusese donat de regii Ungariei. Până în secolul al XVII-lea, Câmpulung Muscel a păstrat o numeroasă comunitate săsească. În Râșnov au fost aduși coloniști germani din zona Rinului, care au construit așezarea medievală, pe care au botezat-o Rosenau, după numele unui burg din zona lor natală. Cavalerii teutoni au fost alungați din Țara Bârsei după 14 ani, iar în locul lor au fost aduși cavalerii Sfintei Cruci, un ordin cruciat minor.
Fortificația de lemn ridicată de cavalerii teutoni la Râșnov a fost distrusă în timpul Marii Invazii Mongole din 1241. După această invazie, sașii din Râșnov au primit dreptul de a ridica o cetate de piatră, în cadrul eforturilor papalității de a dota Răsăritul Europei cu fortificații capabile să reziste asediilor tătarilor, apoi celor ale otomanilor. Cetatea sașilor a rezistat tuturor asediilor, inclusiv invaziei tătare din 1335, când, în toată Țara Bârsei, doar cetatea Râșnovului și cea ridicată de brașoveni pe Tâmpa nu au putut fi cucerite.
În anul 1427, pe fondul creșterii primejdiei otomane, împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, care era și rege al Ungariei, a dăruit noi privilegii râșnovenilor, pentru a putea întări cetatea. Ca urmare a acestor privilegii, Râșnovul a obținut dreptul de a organiza târguri și a fost recunoscut ca așezare urbană, oppidum sau târg. Treptat, Râșnovul a devenit cel de-al doilea târg ca importanță din Țara Bârsei, după Brașov, iar în așezare s-au format breslele. Cele mai importante erau cele ale lemnarilor, țesătorilor și sticlarilor. Orașul a prosperat și s-a refăcut după fiecare invazie. Una dintre cele mai drastice a fost cea din anul 1600, a oștii lui Mihai Viteazul, care a jefuit orașul, dar nu a reușit să cucerească fortificația unde erau refugiați locuitorii.
Singura dată când cetatea Râșnovului a fost nevoită să se predea a fost în timpul conflictului dintre principele Transilvaniei, Gabriel Bathory, și sași. Oastea principelui care asedia cetatea a aflat unde era izvorul tăinuit care aproviziona cu apă cetatea și l-a deviat. Lipsiți de apă, sașii s-au predat, însă au răscumpărat cetatea în anul 1613. Pentru a evita o nouă astfel de situație, în anul 1623 sașii din Râșnov au angajat meșteri fântânari, care au săpat vreme de 17 ani în piatră, până în anul 1640, când au dat de apa necesară aprovizionării garnizoanei. Fântâna are 98 de metri.
Întărită și reparată permanent, Cetatea Râșnov a continuat să fie locul de refugiu al localnicilor până în secolul al XIX-lea. În ciuda modernizării artileriei, fortificația a rămas necucerită și în timpul Războiului Curuților, cel care i-a opus pe partizanii Casei de Habsburg celor ai ultimului principe independent al Transilvaniei, Francisc Rakoczi al II-lea. De asemenea, Râșnovul a rămas necucerit și în timpul Revoluției de la 1848 – 1849. Incinta exterioară a cetății era locul de instrucție al gărzii naționale săsești. Revoluția de la 1848-1849 a fost ultimul prilej în care cetatea și-a demonstrat rostul militar.
Fortificația a fost părăsită treptat în timpul lungilor decenii de pace de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care constituie o adevărată epocă de aur a monarhiei habsburgice. În cetate a rămas un singur paznic, ce avea misiunea să anunțe, cu ajutorul clopotelor, izbucnirea incendiilor. Astăzi, cetatea a fost restaurată parțial și a devenit o adevărată perlă turistică. Iar dezvoltarea turistică este stimulată de faptul că Râșnovul a devenit una dintre cele mai frumoase stațiuni de schi din Transilvania, precum și de faptul că aici au fost turnate secvențe din filme americane celebre, cum ar fi pelicula Cold Mountain, dar și filme românești, precum Nemuritorii, Dacii sau Columna. Moștenirea cinematografică a Râșnovului este pusă în valoare și cu prilejul Festivalului Filmului Istoric, organizat în orașul ardelenesc.
