11 C
București
sâmbătă, 4 mai 2024
AcasăInternaționalMelomanii români se mută la Sibiu

Melomanii români se mută la Sibiu

La finele acestei săptămâni, la Sibiu debutează cea dintâi ediție a Festivalului Internațional de Muzică Clasică „Clara Haskil“, un omagiu adus legendarei pianiste de origine română.

Clara Haskil a fost o pianistă română renumită pentru interpretarea repertoriului clasic și romantic. Haskil a fost în mod special apreciată pentru concertele și înregistrările ei cu piese de Mozart, mulți considerând-o chiar cea mai bună interpretă a lui Mozart din epoca sa. Este cunoscută pentru interpretările superbe din Beethoven, Schumann și Scarlatti. Numele ei este păstrat viu de unul dintre cele mai mari concursuri de pian din lume, Concursul internațional de pian „Clara Haskil“, din Vevey, Elveția.

Biografie de eroină de roman

Clara Haskil s-a născut în 1895 la București, într-o familie de evrei sefarzi.

Primele noțiuni de pian le primește de la mama ei. Avea talent nativ, învățând ușor după ureche. La vârsta de 5 ani cântă în fața Reginei Elisabeta a României.

La vârsta de 7 ani pleacă la Viena, unde ia lecții de pian cu Richard Robert. Face progrese rapide și în 1905 – la vârsta de 10 ani – dă primul ei recital public cu lucrări diferite din creația marilor compozitori, pe care le execută fără partitură. În același an se înscrie la Conservatorul din Paris, unde devine eleva renumitului pianist Alfred Cortot. Câștigă mai multe concursuri de interpretare dar, din nefericire, este silită să-și întrerupă activitatea pentru mai mulți ani, fiind imobilizată în ghips din cauza unei boli a coloanei vertebrale. Abia în 1921 este în măsură să reapară în public ca solistă în recitaluri de pian sau concerte orchestrale, ori însoțind muzicieni prestigioși, precum George
Enescu, Pablo Casals, Eugène Ysaye, Dinu Lipatti. Intervine o nouă întrerupere de activitate din cauza unei tumori a nervului optic, care a trebuit să fie operată. Refugiată în 1940, de teama nazismului, în Franța, ajunge în 1942 la Vevey, în Elveția neutră.

Adevărata consacrare o cunoaște după al doilea război mondial, când Clara Haskil apare interpretând concerte de pian cu cele mai renumite orchestre, sub bagheta unor dirijori vestiți, precum Leopold Stokowski sau Thomas Beecham, Sergiu Celibidache sau în duo cu celebri instrumentiști. Datorită interpretării excepționale a muzicii lui Wolfgang Amadeus Mozart este solicitată în repetate rânduri să participe la festivalurile muzicale din Salzburg, unde la 27 ianuarie 1956, cu prilejul aniversării a 200 de ani de la nașterea marelui compozitor, interpretează cu mult succes Concertul pentru pian și orchestră nr. 20 în Re minor.

Contemporanii au admirat nespus de mult arta Clarei Haskil. Dinu Lipatti, bunul ei prieten, a descris modul ei de a cânta la pian ca „însumarea perfecțiunii pe pământ“. Când Clara se așeza la pian, „muzica se materializa venind parcă de nicăieri. Brațul ei părea să alunece peste claviatură fără atingere, ca o piatră care sare pe suprafața apei. Nimic nu părea să înceapă sau sfârșească, totul devenea atemporal“, scria Peter Feuchtwanger în „Perfecta Clara“. Charlie Chaplin a mărturisit: „În viața mea am întâlnit trei genii: pe Clara Haskil, pe Einstein și pe Winston Churchill“.

La 6 decembrie 1960, însoțită de sora ei Lili, sosită cu trenul la Bruxelles pentru un turneu de concerte, împreună cu violonistul belgian Arthur Grumiaux, se împiedică și cade pe peronul de beton al gării, suferind un grav traumatism cranian. În primele ore ale dimineții de 7 decembrie se stinge din viață, cu o lună înainte de a împlini 66 de ani. A fost înmormântată în mormântul familiei Haskil din Cimitirul Montparnasse din Paris.

Un program de cinci stele

La prima ediție a festivalului de la Sibiu dedicat marii pianiste se vor aduna o serie de nume de primă mărime ale muzicii clasice internaționale.

Doi dintre artiștii cel mai bine cotați la nivel mondial, violoncelistul István Várdai – câștigătorul Concursului de la Geneva, laureat al Concursului „Piotr Ilici Ceaikovski” din Moscova, un artist invitat la cele mai mari festivaluri de muzică clasică din Europa – și pianistul Julien Quentin – muzician complex, cu o profunzime și o claritate distinctă a interpretării, un artist care a colaborat cu unii dintre cei mai bine cotați artiști ai lumii, precum David Garrett, Emanuel Ax și Lisa Batiashvili sau Sol Gabetta – vor susține un recital extraordinar în cadrul festivalului, pe data de 31 august. Aceștia vor interpreta și cunoscuta Sonată pentru violoncel și pian nr. 2 in Fa major Op. 99, de Johannes Brahms.

Cvartetul Arcadia, unul dintre cele mai aclamate ansambluri românești, va interpreta pe scena Sălii Thalia, în seara de 1 septembrie, celebrul cvartet de coarde nr. 14 în Do diez minor, Op. 131, de Ludwig van Beethoven, considerat una dintre cele mai frumoase compoziții ale tuturor timpurilor.

Sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare, Orchestra Simfonică București va încânta publicul cu lucrări de Ceaikovski și Vivaldi.

În cadrul festivalului, publicul va putea să-l asculte în premieră pe o scenă românească pe pianistul Adam Laloum, câștigătorul Concursului Internațional de Pian „Clara Haskil” (Vevey, Elveția), ediția 2009, un artist aflat în plină ascensiune. Pianistul colaborează cu dirijori de renume, precum Charles Dutoit și Valery Gergiev. De asemenea, Adam Laloum colaborează cu Ion Marin, unul dintre cei mai apreciați muzicieni români.

Adam Laloum va urca pe scena Sălii Thalia pe 2 septembrie, de la ora 19.30, iar din programul recitalului său face parte și splendida Sonată în Si bemol major D960 de Franz Schubert.

Seara de 3 septembrie aduce pe scena festivalului lucrări de George Enescu și Dinu Lipatti, un moment cu valoare de simbol, recitalul susținut de violonista franceză Marina Chiche și de pianista de origine română Alina Azario – celebra Sonată nr. 2 pentru vioară și pian în Fa minor, de George Enescu și Nocturna în Fa diez minor, de Dinu Lipatti. „Ne-am dorit să sărbătorim pe o scenă românească, într-un
tandem muzical care reunește o artistă străină, o violonistă foarte cunoscută din Franța, Marina Chiche, și o artistă de origine română, muzica lui George Enescu. Pe de altă parte, am ales să interpretez Nocturna lui Dinu Lipatti și fiindcă este o lucrare dedicată Clarei Haskil. Este și o formă de a face cunoscut publicului din România și celui din străinătate una dintre lucrările pianistului de geniu Dinu Lipatti, de altfel, un apropiat al Clarei“, a declarat pianista Alina Azario, directorul artistic al Festivalului. Programul serii de 3 septembrie va include, de asemenea, și lucrări de Bach, Debussy și de Bartók – cunoscutele „Dansuri populare românești”.

Pianistul elvețian François-Xavier Poizat va concerta pe 4 septembrie, chiar în ultima seară a Festivalului. Despre François-Xavier Poizat, legendara Martha Argerich spunea că „este un pianist de o remarcabilă virtuozitate și cu un lirism profund”. Pe scena din Sibiu, pianistul va interpreta lucrări de Ravel, Beethoven și Chopin.

Festivalul Internațional „Clara Haskil“ propune publicului o întrepătrundere inedită între arte. În cadrul primei ediții a festivalului, artista de origine franceză Margot Point va expune picturile sale la Sala Thalia. Originară din Paris, Margot Point a învățat arta picturii de la un profesor transilvănean: Ben Ami Koller, născut în anul 1948 la Oradea. Lucrările artistei sunt adesea inspirate din lumea muzicii clasice, printre picturile sale existând și un tablou care înfățișează mâinile legendarei pianiste de origine română Clara Haskil. 

Cele mai citite

Mihai Viteazul a fugit ca Vijelie de pe cortul de AUR, ca să-i facă loc lui Uraganul să împartă Salam pentru adepții partidului

Ilustra'ieȘ Marian Avramescu Pentru a elimina orice urmă de revoltă ale fanilor marilor domnitori ai principatelor române, istoria se poate modifica, de dragul adepților...

Povestea șeicilor liberali veniți să se scalde în manelele din Dâmbovița

Ilustrație: Marian Avramescu Pentru ca oamenii de rând să nu poată fi invidioși pe călătoriile președintelui Klaus Iohannis și pe cele ale președdintelui Partidului...
Ultima oră
Pe aceeași temă