Echipa care gestionează ultima fază a candidaturii Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 se îmbogățește cu unul dintre cei mai apreciați oameni de cultură din oraș. Fondatorul Festivalului Internațional de Film Transilvania, regizorul și producătorul Tudor Giurgiu, care are în palmares pelicule precum ”De ce eu?” sau ”Legături bolnăvicioase”, va intra în echipa executivă care va rescrie dosarul de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.
În a doua etapă, cererea care va fi completată de echipa clujeană va avea 20 de pagini în plus față de cea depusă în decembrie 2015 și care a fost apreciată de evaluatorii europeni. Juriul internațional va decide în această toamnă numele orașului românesc care va primi această titulatură. În finala competiției au mai rămas Bucureștiul, Clujul, Baia Mare și Timișoara. În 2021, titlul de Capitală Culturală Europeană va reveni unui oraș din România și unuia din Grecia. Din România, doar Sibiul a purtat titlul de Capitală Culturală Europeană în 2007, însă acest titlu a venit la propunerea Luxemburgului, fără să existe o competiție internă.
Anunțul cooptării lui Tudor Giurgiu a fost făcut de către actualul director executiv al Asociației Cluj Capitală Culturală Europeană 2021, Florin Moroșanu, în cadrul adunării generale a membrilor asociației. El consideră că experiența lui Tudor Giurgiu, cel care a fondat și a dezvoltat cel mai mare festival de film din România, poate fi un element determinant care să asigure succesul Clujului în această competiție.
Alături de Tudor Giurgiu, în echipa executivă care va rescrie dosarul de candidatură care va fi depus de Cluj vor mai intra unul dintre fondatorii festivalului Jazz in the Park, Ștefan Teișanu, și artista Rarița Zbranca. De asemenea, artistul clujean Istvan Szakats va părăsi Consiliul Director al asociației, pentru a face și el parte din echipa executivă. În locul său, în Consiliul Director va intra artisul platic Mihai Pop, care este manager al Galeriei Plan B, care funcționează în Cluj, în cadrul Centrului Cultural Fabrica de Pensule, precum și în Berlin. Această galerie a contribuit la succesul internațional al unor pictori precum Adrian Ghenie, ale cărui tablouri sunt vândute la licitațiile organizate de marile case de profil occidentale cu sute de mii de dolari americani, potrivit ClujToday.ro.
Din director executiv devine președinte
În schimb, cel care a dus Clujul în finala competiției naționale, Florin Moroșanu, a anunțat că părăsește poziția de director executive al asociației. El va ocupa în continuare funcția de președinte, funcție care a fost nou-creată. În locul său, a fost numit director executiv Ştefan Teișanu.
Buget dublu
Conducerea asociației care și-a asumat candidatura Clujului a propus dublarea bugetului de care va dispune această entitate, la 712.000 de lei, în condițiile în care 2016 va fi anul decisiv pentru stabilirea viitoarei Capitale Culturale Europene. O parte din mărirea acestor sume ar putea fi acoperită prin sporirea cuantumului cotizațiilor unor entități publice. Florin Moroșanu a propus dublarea cotizațiilor plătite de Consiliul Local și de Consiliul Județean, care, în prezent, sunt de 22.000 de lei și urcarea la 10.000 de lei a cotizațiilor plătite de universități. În prezent, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară plătesc fiecare 4.000 de lei, iar Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” și Universitatea de Artă și Design plătesc câte 2.000 de lei.
La adunarea generală a membrilor asociației a participat și prorectorul Universității Babeș-Bolyai, profesorul Mihaela Luțaș, care i-a informat pe cei prezenți că membrii Consorțiului Universităților Clujene, care reunește cele șase instituții de învățământ superior de stat din oraș, au decis să nu mărească valoarea acestor cotizații. ”Este o decizie care a fost luată vinery de reprezentanții celor șase universități”, a spus profesorul Mihaela Luțaș. Pe de altă parte, președintele Senatului Universității Babeș-Bolyai, preotul professor Ioan Chirilă, și-a exprimat opinia că această decizie ar putea fi schimbată dacă reprezentanții asociației vor participa la o viitoare ședință a membrilor Consorțiului și își vor argumenta cererea într-un mod convingător.
În acest context, primarul Clujului, Emil Boc, a venit cu o soluție: cotizația Consiliului Local și cea a Consiliului Județean să crească nu la aproximativ 10.000 de euro, ci la aproximativ 12.000 de euro. ”Este un proiect care este asumat de întreaga comunitate, iar creșterea de la 10.000 de euro la 12.000 de euro nu este una chiar dramatică. Nu ar fi bine dacă am renunța la elemente ale programului candidaturii din motive financiare, de aceea voi propune această soluție și sunt convins că și reprezentanții universităților ar putea să își schimbe decizia”, a spus primarul Clujului, care este el însuși cadru didactic al Universității Babeș-Bolyai. ”Primăria a fost și este o parte component a acestui proiect și se va implica prin susținerea financiară consistentă și considerabilă pentru a putea pune în practică ideile și proiectele stabilite de către asociație”, a adăugat Emil Boc.
Speranțe mari
Pe de altă parte, membrii asociației clujene și-au exprimat speranța că orașul va câștiga această competiție. Membrii juriului internațional care evaluează candidaturile orașelor românești au rămas impresionați de angajamentul autorităților clujene de a susține financiar proiectul, prin intermediul unor finanțări multianuale. Consiliul Local Cluj-Napoca și-a asumat o susținere care totalizează 15 milioane de euro, iar Consilul Județean Cluj o finanțare totală de șase milioane de euro. Cele 21 de milioane de euro asumate de administrațiile publice clujene reprezintă 60 la sută din bugetul total al programului Capitalei Culturale Europene. La această sumă se va adăuga susținerea financiară promise de Guvern orașului care va obține titlul de Capitală Culturală Europeană, însă cuantumul sumei care va fi asigurată din bugetul de stat nu a fost precizat. Acestor sume li se adaugă bani oferiți de Comisia Europeană, care au ajuns în unele situații, cum ar fi cea a Capitaleui Culturale Europene Ruhr – Essen, la suma de 500 de milioane de euro, plus finanțările asigurate de mediul privat pentru proiecte culturale.
PERSPECTIVĂ
Ce recomandări a formulat juriul
Membrii juriului internațional au recomandat echipei care gestionează candidatura Clujului să relaxeze mecanismele de evaluare și verificare, să întărească legătura cu mediul de afaceri și să explice mai bine cum ar fi valorificată moștenirea Capitalei Culturale Europene. ”Recomandările juriului par a fi clare, însă noi trebuie să ne luăm timp pentru a le citi de câteva ori, deoarece recomandările în conținutul documentului nu se referă doar la capitolul alocat orașului nostru. Există mai multe tipuri de recomandări: recomandări specifice și recomandări generale”, a spus Florin Moroșanu, la doar o zi după publicarea documentului elaborat de juriul internațional. Juriul va vizita Clujul în luna august sau în septembrie, iar membrii echipei care gestionează candidatura vor avea nouă ore la dispoziției să îi convingă de faptul că orașul merită acest titlu. Dosarul de candidatură va fi redepus în luna septembrie, iar numele orașului câștigător va fi anunțat în toamna acestui an.
