De ce descoperirile medicale prezentate în presă nu au rezultate în realitate

de Flavia Dragan , 25 septembrie 2012
ziare ap

Jurnaliştii ignoră de multe ori cercetările care infirmă sau confirmă rezultatele unor studii medicale despre care ei au scris în trecut, este concluzia unui studiu efectuat de o universitate franceză. Totuşi, şi cercetătorii au partea lor de vină, întrucât îşi publică studiile în reviste obscure, care nu sunt citite de nimeni, arată publicaţia The Economist.

"Dacă toate poveştile publicate în ziare despre descoperirea leacului cancerului ar fi adevărate, boala ar fi fost istorie acum", comentează publicaţia, într-un material online.

Astfel, citând un studiu al unei echipe de cercetători de la Universitatea din Bordeaux, publicat în Public Library of Science, "The Economist" a arătat că presa nu publică cercetările care infirmă studii pozitive citate anterior în materiale şi că, parţial, jurnaliştii sunt de vină. Pe de altă parte, vina este şi a cercetătorilor, care îşi publică concluziile în reviste obscure.

Doctorul Francois Gonon şi colegii lui au realizat o cercetare despre felul în care jurnaliştii au relatat despre o altă boală- sindromul deficitului de atenţie (ADHD). Ei au analizat două date de baze care conţin studii ştiinţifice şi articole din presă pe tema ADHD. Comparând cele două baze de date, ei au găsit 47 de publicaţii care au scris despre acest subiect în anii 1990 şi au descoperit 347 articole. Dintre ele, cercetătorii au hotărât să studieze 10 cele mai citate studii în publicaţiile britanice.

Ei au descoperit că rezultatele cercetărilor ulterioare care s-au bazat pe cele 10 studii iniţiale au fost popularizate în 223 de articole, însă, apoi presa şi-a pierdut interesul pentru cercetări. Doctorul Gonon şi echipa lui au găsit încă 67 de studii care analizau concluziile primelor 10 cercetări citate iniţial, însă acestea nu au stârnit prea mult interes jurnaliştilor. Numai 57 de articole din presă au vorbit despre aceste noi cercetări. Mai mult, în aceste articole de presă, jurnaliştii s-au referit numai la două din cele 10 cercetări urmărite iniţial.

"Presa suferă de o amnezie totală, când vine vorba să relateze despre descoperirile medicale", a explicat doctorul Gonon pentru "The Economist".

Aprximativ 80% dintre concluziile studiilor citate de presă erau discutabile sau greşite. Din cauză că presa nu mai relatează ulterior despre infirmarea numitor studii, cititorii rămân cu impresia greşită că medicina a progresat foarte mult în vindecarea respectivei boli, arată cercetătorii de la Universitatea din Bordeaux.

Pe de altă parte, comentează "The Economist", "e prea uşor să dai vina numai pe jurnaliştii leneşi pentru situaţia creată. Şi ei au partea lor de vină, dar şi oamenii de ştiinţă au responsabilitatea lor. Opt din cele zece articole ştiinţifice analizate de cercetători au fost publicate în reviste prestigioase de medicină, precum "The Lancet" sau "New England Journal of Medicine". Cercetările care au contrazis concluziile primelor studii au apărut în publicaţii obscure, pe care nu le citeşte prea multă lume".

De asemenea, mai remarcă publicaţia, chestiunea trebuie investigată trecând dincolo de zicala "să nu crezi tot ce scrie în presă". Mai degrabă, şi cititorii trebuie să fie conştienţi că, de obicei, în presă apar numai cercetările iniţiale. În plus, ei mai trebuie să se gândească şi că, dacă studiile care analizează mai departe concluziile articolelor iniţiale sunt omise de jurnalişti, s-ar putea ca respectivele cercetări să fi fost infirmate.

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.