"Începem cu problemele din Transilvania şi nu este vorba de legendă, ci de o dezbatere cât se poate de reală, despre viitorul unui oraş cândva prosper, bogat în zăcăminte aurifere. Minele sunt închise acum, redeschiderea lor ar putea fi riscantă şi unii mineri şomeri trăiesc cu greu de pe o zi pe alta", a introdus subiectul prezentatorul Guillermo Arduino, potrivit transcriptului pus la dispoziţie de RADOR.

După cum transmite NewsIn, reportajul a început cu mărturia unui fost miner de la Roşia Montană, devenit şomer după ce mina de aur în care lucra a fost închisă în urmă cu patru ani. "Nimeni nu poate să-mi spună că poţi să trăieşti de pe urma culesului de mure sau de ciuperci. Turiştii care vin în zonă nu au nimic de văzut. Majoritatea stau în jur de o oră, vizitează împrejurimile şi apoi pleacă. Trăim într-un stres constant, pentru că nu ştim cu ce o să ne hrănim copiii mâine. Nu poţi să faci nimic în această zonă, decât să lucrezi în mină", a mărturisit Horaţiu Mălan.

Dezbaterea - precizează apoi reporterul - este dacă o companie internaţională ar trebui să înceapă operaţiunile de minerit sau dacă locul ar trebui prezervat ca zonă de patrimoniu cultural, pentru atragerea turiştilor. Romanii antici extrăgeau aur de aici şi urmele sunt încă vizibile până azi. Până recent, nimănui nu i-a păsat de acest loc. Este prima aşezare atestată documentar din România şi, o vreme, a fost şi cea mai bogată. Dintr-un sat pierdut în munţii Transilvaniei, Roşia Montană a devenit cel mai controversat subiect din ultimii zece ani. Asta pentru că se întinde pe cel mai mare zăcământ de aur din Europa, află telespectatorii CNN.

Roşia Montana Gold Corporation, o companie canadiană, este, în prezent, principala deţinătoare a licenţei de exploatare a aurului. Compania se luptă de mai mulţi ani pentru a obţine toate avizele de mediu necesare. Managerul pe probleme de mediu al Roşia Montana Gold Corporation spune că operaţiunile miniere propuse de compania sa (prezentate la CNN în imagini 3D), nu vor afecta mediul şi vor fi conforme cu legislaţia românească şi europeană.

"Proiectul Roşia Montana este conceput în aşa fel, încât să ţină seama de tot: mediu, patrimoniu şi condiţiile sociale şi economice din regiune. Proiectul este conform cu legislaţia românească şi europeană. Ne vom asigura că, prin reconstrucţie şi reabilitare progresivă, vom face ca zona să arate mai bine decât acum", a declarat Horia Avram pentru CNN.

Reporterul explică însă în continuare că Academia Română şi peste 70 de organizaţii neguvernamentale se opun planurilor de reluare a operaţiunilor de minerit, din cauza îngrijorărilor legate de mediu. "O astfel de exploatare, care ar lăsa în urmă un lac imens (mai mare decât Vidraru), ce va conţine cianură, nu poate să-mi dea nicio garanţie că lucrurile vor merge bine şi că totul va fi sigur", spune Dan Bărbulescu, unul dintre reprezentanţii oponenţilor proiectului minier. Aceştia susţin că turismul este soluţia economică pentru Roşia Montană. "Avem opt lacuri, putem construi hoteluri (...). Asta ar putea însemna locuri de muncă pentru mulţi oameni. Nu pot să stau şi să văd cum satul meu dispare de pe faţa pământului. Ceea ce vrea să facă această companie este inacceptabil", afirmă Zeno Cornea.

Autorităţile române au început să analizeze cu mai mare atenţie potenţialul economic al reluării operaţiunilor miniere, subliniază reporterul. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, declară pentru CNN că, din punctul său de vedere, situaţia este clară: "Compania trebuie să pună jos banii, trebuie să facă un depozit de 120-130 de milioane de dolari, pentru a fi folosiţi la 'înverzirea' zonei, după finalizarea lucrărilor. Depuneţi banii şi prezentaţi noul studiu de impact şi suntem gata să începem să analizăm problema", a îndemnat ministrul la CNN.