Adoptată săptămâna trecută, la câteva zile după ce guvernul conservator al României a supravieţuit unei moţiuni de cenzură iniţiate de opoziţie, Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării, care identifică mass-media drept o vulnerabilitate pentru securitatea naţională, a provocat agitaţie în presa română care şi-a îndreptat criticile către Traian Băsescu. Şeful statului român conduce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), din care fac parte, printre alţii, premierul, ministrul de interne şi şefii diverselor servicii de informaţii - notează miercuri waz.euobserver.com, consultat de Agerpres.

 

Noua strategie de apărare, care va trebui să fie validată de către parlament după vacanţa de vară, arată că o ameninţare pentru stabilitatea ţării o reprezintă campaniile de presă antiguvernamentale, alături de alte pericole precum corupţia, criminalitatea organizată şi terorismul. Documentul, pregătit de CSAT, analizează fenomenul ”campaniilor de presă destinate denigrării sau răspândirii de informaţii false despre activitatea instituţiilor statului” şi identifică ”presiuni exercitate de grupurile media asupra deciziilor politice, cu scopul obţinerii de avantaje de la instituţiile statului”.

Pentru presa română, adaugă portalul de ştiri citat, din care o mare parte a pornit o lungă campanie împotriva guvernului, noua doctrină de apărare are un iz de cenzură şi aduce aminte de perioada Ceauşescu, atunci când presa era total subordonată de către regimul comunist şi orice tentativă de a critica era percepută ca un atac împotriva fundamentelor statului.

Reacţia jurnaliştilor români a avut ecou şi în străinătate. La Bruxelles, secretarul general al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Aidan White, a condamnat vehement doctrina în domeniul securităţii. ”Încă o dată vedem un guvern care face o greşeală imensă prin folosirea legislaţiei anti-terorism pentru a pune cătuşe presei şi a stopa cercetările jurnalistice justificate asupra activităţilor guvernului. Problema aici este că avem un guvern care până acum nu a recunoscut rolul adecvat al presei într-o democraţie. Maniera în care jurnalismul este pus pe aceeaşi poziţie cu terorismul este potenţial periculoasă şi nu îşi are locul într-o ţară membră a UE”, a spus White.

Potrivit aceleiaşi surse, relaţiile dintre presa română şi guvernul de dreapta de la Bucureşti s-au deteriorat în ultimele luni. Presa a fost foarte critică faţă de măsurile de austeritate anunţate de guvern, printre care o reducere cu 25% a salariilor în sectorul public, combinată cu o tentativă eşuată de scădere a pensiilor cu 15%. Ultima măsură a fost declarată neconstituţională de către CCR, fiind înlocuită rapid cu o decizie de creştere a TVA la 25% chiar înaintea vacanţei de vară.

Includerea presei printre 'punctele slabe' ale ţării pare să divizeze însă guvernul. Întrebat într-o conferinţă de presă dacă apreciază că presa este un pericol pentru stat, ministrul de interne Vasile Blaga (el însuşi membru al CSAT) i-a sfătuit pe ziarişti să ”adreseze întrebarea direct preşedinţiei”.

De la realegerea sa în decembrie 2009, Băsescu - care s-a confruntat cu o opoziţie covârşitoare în presă în timpul campaniei - pare să fi iniţiat un 'divorţ total' între instituţia prezidenţială şi presă. El refuză sistematic să dea interviuri şi a pus capăt practicii de a invita grupuri de jurnalişti atunci când călătoreşte în străinătate.