Noul ambasador în România al Ordinului Cavalerilor de la Malta, baronul Jacob Kripp, a vorbit cu România liberă despre istoria acestui stat suveran şi despre proiectele caritabile pe care vrea să le desfăşoare în ţara noastră.
Datele oficiale, după cum arată chiar Ministerul de Externe de la București, descriu această entitate, cu subiect suveran de drept internațional, ca având suprafața de un kilometru pătrat, în Roma, limba oficială – italiana, Ziua Națională fiind marcată pe 24 iunie, de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul. Fără monedă proprie, având totuși un simbol propriu – timbrul poștal. Mai presus de toate, uniți în jurul unui ideal – “păstrarea credinței și ajutorarea nevoiașilor” – sunt cei 13.000 de cavaleri și 80.000 de voluntari, “cetățeni” ai ideilor umanitare, răspândiți în 120 de state, Ordinul Cavalerilor de Malta având la ora actuală reprezentanțe diplomatice în 104 țări.
Relații diplomatice din 1932
Cât privește istoricul relațiilor diplomatice cu România, e de semnalat anul 1932, de început, apoi sincopa din timpul comunismului, pentru ca legătura să fie reluată abia în 1991. L-am cunoscut zilele acestea pe noul ambasador al Ordinului în România, baronul Jacob Kripp. Anul trecut, în toamnă, a prezentat scrisorile de acreditare președintelui României. Gazda spune de la bun început că unul dintre scopurile sale e tocmai acela de-a face cunoscute, în și mai mare măsură, istoria și obiectivele umanitare ale celor care, de peste nouă secole, se află în slujba oamenilor.
Istorie zbuciumată
A fost, mai întâi, în anul 1050, în Ierusalim, un spital deschis pentru pelerini de un ordin religios numit Cavalerii Sfântului Ioan, în 1113, printr-o Bulă papală, fiind recunoscut drept Ordinul Cavalerilor Sfântului Ioan. Va lua ulterior și o formă de organizare militară, în acest fel apărându-și așezămintele sociale. Mai mult decât tumultuos trecutul cavalerilor, stabiliți, din secolul al XIII-lea, în insula Rhodos, având propria administrație și funcționând ca un stat, retrăgându-se de acolo din cauza turcilor, pentru ca din 1530 să fie prezenți în Malta. Cavalerii joacă un rol important în bătăliile navale ale creștinătății în Mediterana, contra otomanilor. Vine însă anul 1789, Napoleon Bonaparte punând stăpânire pe Malta. Urmează ani de bejenie, prin Europa, până când, în 1834, cavalerii se stabilesc la Roma, inițial pe teritoriul Statului Papal, apoi pe cel al Italiei. Clădirile aflate în posesia Ordinului au statut de extrateritorialitate, ca și în cazul reprezentanțelor diplomatice.
Proiecte și beneficiari
Revenind la anul 1991, trebuie spus că atunci este pusă temelia Serviciului de Ajutor Maltez în România, dezvoltat până azi la nivelul a 17 filiale în toată țara, sediul administrativ aflându-se în Cluj. Sunt derulate în prezent 100 de programe sociale, cu ajutorul voluntarilor, 1.200 la număr, fiind susținute acțiuni pentru 4.000 de beneficiari. Proiectele vizează copii și tineri, vârstnici, dar și persoane cu dizabilități. Este nevoie de un buget anual de un milion de euro pentru susținerea acestor proiecte, spune ambasadorul Jacob Kripp. Asta înseamnă atragerea fondurilor din sponsorizări, mai ales de la firme, dar și de la persoane fizice, doritorii putând redirecționa, în acest scop, 2% din impozitul datorat statului.
Una dintre cele mai ample idei se numește “masa pe roți”, prin care voluntarii duc mâncare acasă la vârstnici și bolnavi. Numai în cursul anului trecut au fost servite peste 40.000 de porții la 134 de persoane din București, Cluj, Sibiu și Timișoara. De semnalat și Grădinița Socială Malteză din Cluj, cămin de bătrâni și servicii de îngrijire la domiciliu din Timișoara, clubul persoanelor pentru dizabilități din Blaj, tabere pentru tineri cu probleme grave de sănătate, cursuri pentru acordarea de prim-ajutor, elevii din peste 100 de școli fiind astfel educați, în anul 2012, în Capitală, Baia Mare, Cluj, Sfântu Gheorghe.
Viticultură la Drăgășani
Strângerea de fonduri stă la baza concertului caritabil din 12 mai, de la Atheneul Român, organizat de ambasadele Germaniei și Austriei din țara noastră. “Mă gândesc la extinderea serviciilor sociale pentru vârstnici, dar și la programe educaționale în comunitățile de rromi”, vorbește ambasadorul într-o română impecabilă. Și asta nu numai pentru că este prezent la noi în țară de 16 ani, dar mai ales datorită faptului că e căsătorit, din 1997, cu o româncă,
Ileana Costinescu, ale cărei rădăcini se trag dintr-o familie nobiliară, a prințului Barbu Știrbey. La rândul său trăgându-se dintr-o familie nobiliară de 700 de ani, baronul Jacob Kripp, împreună cu soția sa, dezvoltă la Drăgășani domeniul viticol pe care Ileana l-a moștenit de la bunica sa, prințesa Maria Știrbey.
