În încercarea de a discuta despre normalitate, Dorin Tudoran şi Nicolae Manolescu au atacat, după cum era şi de aşteptat, mai mult ceea ce este anormal în societatea românească. „În '90 scriam un text intitulat „Întoarcerea la normalitate", unde spuneam că era momentul ca fiecare om să se întoarcă la uneltele lui: scriitorul la ale lui, inginerul la ale lui, politicienii la uneltele lor," a deschis Nicolae Manolescu discuţia. „Şi atunci am avut o polemică amicală cu regretatul Octavian Paler care mi-a replicat că este prea devreme (acum nu cumva, Doamne fereşte, să fie prea târziu). Şi despre ce politicieni vorbeam? Despre cei comunişti? Păi, în primul rând ei trebuiau împiedicaţi să se întoarcă la uneltele lor. Culmea este că viaţa a făcut ca Octavian Paler să se întoarcă la scris, iar eu să intru în politică."

„Care Oxford, tovarăşe COMINTERN?"

Referindu-se la politicienii postdecembrişti de extracţie comunistă, Dorin Tudoran şi-a amintit de câteva episoade din aceiaşi tulburi ani '90. „Un om "curat şi cinstit", pe numele lui Adrian Severin, mi-a spus că nu se poate discuta cu intelectualii ca mine şi ca Ana Blandiana pentru că suntem prea idealişti. Şi că au făcut foarte bine vechii comunişti că au pus mâna pe putere pentru că ei ştiau să facă politică, pe când noi nu. Că de fapt ei s-au sacrificat, vezi Doamne, ca să salveze ţara." „Bine, domnule", i-am spus. „Dar dacă ştiaţi să conduceţi ţara de ce nu aţi făcut-o bine?" Aceeaşi replică am auzit-o de la Silviu Brucan care spunea că nu poate discuta cu Corneliu Coposu până ce acesta nu acceptă regulile dialogului de la Oxford. Am scris atunci un articol în care spuneam: „Care Oxford, tovarăşe COMINTERN? Şi când, în calitate de acuzator public în procesul lui Corneliu Coposu şi al celorlalţi lideri ţărănişti, ai cerut în anii '50 condamnarea lor la moarte, dumneata ai făcut-o tot după regulile dialogului de la Oxford?" Ni se tot vorbeşte de reconciliere naţională, de acord, dar mai întâi să se spună adevărul."

Tema reconcilierii dintre liderii (neo)comunişti şi românii anticomunişti a revenit de mai multe ori pe parcursul dialoguluii, Manolescu şi Tudoran căzând de acord că nu poţi ierta pe cineva care nu crede că a greşit. „Adică tu decizi cine să moară şi cine să trăiască, tu omori oameni pe străzi la revoluţie, tu aduci minerii şi tot eu sunt ăla care nu vrea reconciliere? Ce să-i fac dacă el nu recunoaşte că a greşit? Să mă duc să-i bat la uşă şi să-i spun: „Băi, Ioane, eşti amnistiat moral”. Păi, dacă el e convins că a făcut bine ce a făcut, amnistia mea e mai curând o condamnare pentru el," a spus Dorin Tudoran spre hazul asistenţei.

În trena discuţiei despre vinovăţie, s-a abordat şi subiectul scritorilor dovediţi de CNSAS ca fiind colaboratori ai Securităţii. Dorin Tudoran a identificat două tipuri de discurs de apărare, pe ambele calificându-le drept „diversiuni". Primul este teoria conspiraţionistă potrivit căreia turnătorii se declară victime invocând faptul că: „Are cineva ceva cu scriitorii. Ce, numai noi am turnat?" „Dar problema noastră nu trebuie să fie că au turnat şi alţii”, e de părere Dorin Tudoran. ”Da, e adevărat, au turnat şi alţii, până şi turnătorii au turnat. Problema noastră este: de ce au turnat scriitorii?" Iar al doilea tip de diversiune este scuza de genul „o fi fost turnător, dar e un mare scriitor." „Să fie clar că nu merge nimeni la tribunal cu „Bunavestire" sau cu „Francisca", nu dă nimeni în judecată opera, ci omul", a mai spus Tudoran făcând trimitere la cazul Breban.

Constantinescu, frate cu Obama

Dorin Tudoran l-a taxat şi pe fostul preşedinte Emil Constantinescu, prezent în sală, spunându-i că a suferit de sindromul Obama, fiind plin de avânt înainte de a ajunge la putere şi „lăsând-o mai moale" când s-a văzut în funcţie. „Câtă vreme eşti candidat, e în job description să promiţi. Dar după aceea constaţi că dorinţa de a face e mai mare decât posibilităţile tale reale. Eu nu m-am îndoit niciodată de existenţa celor 15.000 de specialişti promişi de domnul Constantinescu, totul era să fie şi convinşi să intre în politică."

Revoluţionarul Doru Mărieş, aflat şi el în public, a ţinut să amintească la final de victoria obţinută de curând la CEDO datorită căreia crimele din revoluţie nu se vor putea prescrie. „Aşteptăm un verdict similar şi în dosarul mineriadelor," a mai spus Mărieş care a făcut de mai multe ori greva foamei pentru promovarea legii lustraţiei şi pentru judecarea dosarelor Revoluţiei. Încheind discuţia rotund, reîntorcându-se la tema serii, normalitatea, Tudoran i-a replicat lui Doru Mărieş: „A face greva foamei într-un regim democratic este o anormalitate. Iar ca normalitatea României să-i fie restituită României via Curtea Europeană a Drepturilor Omului este complet anormal."