O.M. N-aş respinge nici una dintre aceste variante şi, în plus, mi-ar plăcea să fac şi documentare. Anul trecut m-am întors în România şi am petrecut două luni lucrând cu coregrafa Alexandra Pirici şi regizoarea de teatru Mariana Cămărăşan, într-un fel de workshop de regie şi scenaristică pe care l-am creat eu. Am un scenariu în dezvoltare, la care aş vrea să lucrez în stilul lui Mike Leigh. 

Filmele româneşti au un anume exotism care la mine nu prea funcţionează"

Ai participat la campania electorală a lui Obama, realizând un clip. Cum s-a întâmplat asta?

O.M. Colega de apartament a unui prieten era stewardesa lui personală şi ea m-a implicat în acest proiect care, din diverse motive, nu a mai fost dus la capăt. Şi, da, eram simpatizantă a lui Obama.

Cum îţi place filmul românesc al ultimului val?

O.M. Îmi plac filmele lui Porumboiu, dar cu celelalte am o problemă. Am o perspectivăa dublă, şi de american, şi de român. Înţeleg de ce au succes aici, unul dintre motive e un anume exotism care la mine nu prea funcţionează. În orice caz, am urmărit atent şi m-am bucurat mult de succesul lor.

Ce contacte păstrezi cu intelighentsia şi cultura română?

O.M. L-am cunoscut pe Dan Sociu la Bucureşti şi i-am propus să traducem împreună romanul „Urbancolia", care a atras atenţia unor editori din New York şi din care Open Letter şi Words Without Borders au selectat un capitol pentru antologia „The Wall in My Head". Există o ofertă să publicăm în 2011 o colecţie întreagă de poezii a lui Dan, traduse de mine. Am colaborat şi cu Andrei Codrescu, cu care am făcut un talk-show la LA Central Library.

De la poezie la industria filmului

Născută în 1979, la Cluj, Oana Marian a emigrat cu mama sa în SUA, la un an după căderea comunismului, stabilindu-se în New York. A terminat Westover High School, o şcoală privată de fete, şi s-a îndreptat spre Yale, universitate pe care a absolvit-o în 2002. Câţiva ani călătoreşte prin toată lumea, iar în Belgia obţine jobul de asistent de producţie la „Les rois Maudits"/ „Regii blestemaţi", a doua adaptare pentru TV a cărţii lui Maurice Druon. Primul ei job la Hollywood este pe o poziţie similară, la un romance de familie, „An Accidental Christmas" (2005), urmat, doi ani mai târziu, de poziţia de asistent de regie şi asistent personal al lui Tim Roth, la  „Tinereţe fără tinereţe". Cum filmul a fost  turnat în România, faptul de a cunoaşte limba  şi realităţile româneşti au fost un avantaj hotărâtor în obţinerea posturilor. Anul trecut a lucrat ca asistent de producţie pe departamentul de artă la „Art of War III" şi ca cercetător artistic la „Terminator 4" al lui McG.