Are 26 de ani, un cont cu 4 miliarde de dolari şi este cel mai influent om din lume în 2010. În lumina reflectoarelor a rămas însă studentul fragil şi introvertit, care pe 4 februarie 2004, aflat în camera sa de cămin de la Harvard, a făcut primul „login" din istoria reţelei de socializare online Facebook, pe care o deţine acum în proporţie de 24 la sută.

Fondatorul reţelei de socializare Facebook, americanul Mark Zu­ckerberg, a fost de­­­s­emnat de revista Vanity Fair cel mai influent om din lume în 2010.  „Zuck este noul Cezar al clasamentului Vanity Fair. Tânărul în hanorac, fan al «Iliadei» lui Homer, a înregistrat un succes ameţitor în ultimii doi ani, când Facebook-ul său a crescut de la 100 de milioane la 500 de milioane de utilizatori. Este un colos", îşi nuanţează hotărârea revista americană. Până la povestea hanoracului la care face referire Vanity Fair, sunt însă de rememorat mai multe etape din trecutul lui Zuckerberg.

Prima invenţie: un player audio

Născut pe 14 mai 1986, în White Plains, New York, din părinţi evrei, Mark a început programarea când era la şcoala generală. Îl atrăgeau în special aplicaţiile utilitare şi jocurile. Apoi, la liceu, a arătat primele semne ale vocaţiei spre interconectivitate când a creat un program care să-i ajute pe colegii de birou ai tatălui său să comunice prin intermediul computerului. Nu s-a oprit aici. A primit calificativul 3 din 5 în revista PC Magazine pentru player-ul audio pe care l-a elaborat. Synapse Media Player folosea inteligenţa artificială pentru a învăţa tabieturile muzicale ale utilizatorilor. A fost momentul în care Microsoft şi furnizorul de internet AOL au încercat să-i cumpere inven­ţia şi să-l recruteze. Zuc­kerberg a refuzat însă şi a decis să urmeze Universitatea Harvard, unde a fost acceptat în 2002.

Ideea care a schimbat lumea

După doi ani, în care numele său a fost asociat doar cu frăţia evreiască Alpha Epsilon Pi şi cu versurile din Homer, Mark a făcut click-ul care i-a schimbat viaţa. A lansat reţeaua Facebook, pe care o gândise doar ca o bază de date limitată la campusul Harvard, unde colegii săi să se poată „căuta" după nume şi fotografii. La bază a stat clasicul catalog cu poze de tip buletin pe care îl publică an de an şcolile şi liceele americane, iar care la „Phillips Exter Academy" - unde a studiat el - se numea, simplu, Facebook. Cu ajutorul colegului de cameră Dustin Moskovitz, Mark a reuşit să răspândească noua idee şi către universităţi ca Yale, New York, Stanford sau Columbia. "În acea perioadă investeam 85 de dolari pe lună şi lucram pe computere închiriate. Eu acumulasem o datorie de 165 de dolari ca să pot pune pe picioare Facebook-ul", şi-a amintit Zuckerberg într-un interviu. În 2005 a reunţat la universitate şi s-a mutat în Palo Alto, California, cu Moskovitz şi alţi câţiva cunoscuţi. Au închiriat o casă modestă care să le servească drept sediu.

Cum spui „nu" la 1 miliard de dolari

În august 2004, Mark Zuckerberg şi trei prieteni au lansat un serviciu care permitea schimbul de date şi fişiere, denumit Wirehog. Închis ulterior pentru că se mişca încet, a reprezentat, totuşi, precursorul platformei folosite de Facebook. În 2006, Zuckerberg, Moskovitz, Eduardo Saverin şi Chris Hughes au luat îndrăzneaţa hotărâre de a refuza oferta de 1 miliard de dolari pe care Yahoo le-o făcuse pentru drepturile asupra Facebook. S-a dovedit o decizie inspirată. După momentul mai 2007, când au apărut aşa-numitele „aplicaţii sociale" în Facebook, popularizarea a atins cote globale: peste 800 de mii de utilizatori din toată lumea, în câteva luni.

Dispute

Notorietatea i-a adus lui Zuckerberg şi  probleme.  Juridice.  Foştii colegi de la Harvard, Cameron Winklevoss, Tyler Winklevoss şi Divya Narendra, l-au dat în judecată pentru că ar fi furat planul de afaceri al propriei lor reţele de socializare, ConnectU. Cazul a fost parţial tranşat în 2008, când Facebook a acceptat să plătească 20 milioane de dolari, cash, către ConnectU. În 2010 însă, reprezentanţii ConnectU au vehiculat ideea că ar fi primit 65 milioane de dolari din partea Facebook, companie evaluată nu demult la 15 miliarde de dolari. În iunie 2010, Mark Zuckerberg a fost dat în judecată de un afacerist din New York, Paul Ceglia, care cere 84 la sută din Facebook, plus daune materiale, invocând un contract pe care l-ar fi semnat cu Zuckerberg în 2003. Atunci, Ceglia i-ar fi oferit studentului de la Harvard 1.000 de dolari pentru a-şi dezvolta proiectul, în schimbul a 50 la sută din câşti­gurile realizate cu Facebook. Zuckerberg a declarat ferm că nu a semnat niciodată o astfel de înţelegere, iar Facebook a respins acuzaţiile lui Ceglia drept „complet frivole".