P.B.: Noi avem marele avantaj de a-i susţine în fiecare clipă şi atunci ei se deschid foarte uşor în faţa noastră şi chiar îi simţim cum ne cer ajutorul. Iar noi suntem artişti cu experienţă şi din această perspectivă împărtăşim cu ei emoţiile, lucrurile bune şi mai puţin bune, noi suntem alături de ei în fiecare clipă. Înainte de toate, important este că au avut curajul să urce pe scenă.

Spune-mi povestea unui concurent care te-a impresionat! Sunt mulţi oameni ca el/ea?
P.B.: Concurenţii diferă mult de la o zonă la alta, la fel şi motivele pentru care vin la acest concurs. Majoritatea concurenţilor vin pentru că vor o viaţă mai bună, o şansă. Am văzut nişte oameni extraordinari pe care i-am întrebat unde au fost până acum, de ce nu i-a găsit nimeni şi mi-au spus că nu au avut şansa, nu au avut posibilitatea să-şi facă cunoscut talentul. Cel mai mult mă impresionează oamenii în vârstă, care nu au renunţat la visul lor. Mă uimeşte ambiţia şi răbdarea de care au dat dovadă.

La „Britain's got talent", de exemplu, vin şi mulţi oameni care nu au talent aşa cum se laudă! Se întâmplă şi în România?
P.B.: Impresionant este că am întâlnit oameni care nu vor neapărat să câştige, ci vor să se urce pe scenă şi să se dea în spectacol în faţa a sute de oameni. Pentru ei ăla e momentul lor de glorie şi asta le este de ajuns.

Trebuie neapărat să te întreb: de teatru te mai ţii, cu atâtea alte proiecte pe cap? Unde te vedem în această toamnă şi în ce piese?
P.B.: Teatrul îmi este foarte drag. Anul ăsta am avut două premiere: „Pyram şi Tisbe" în regia lui Alexandru Dabija şi „Câtă spe­ranţă" în regia lui Radu Afrim. Spectatorii mă mai pot vedea în „Gaiţele", „Camera de Hotel" , „Aventurile lui Habarnam" şi „Ionesco - 5 piese scurte", toate la Teatrul Odeon.