Geneva inventatorii romani au urcat pe podium de 55 de ori – 26 medalii de aur, dintre care 6 cu felicitarile juriului, provin, in majoritate, din laboratoarele institutelor de cercetare cu capital de stat. Dar lipsa banilor si lipsa viziunilor de promovare fac din brevete simple diplome, nu surse de finantare pentru demararea unor noi proiecte. Rar se intampla ca o inventie romaneasca sa ajunga un bun comercializat la scara industriala. Problema este cu atat mai grava cu cat Comisia Europeana a creat inca de acum doi ani un sistem transnational dedicat transferului tehnologic in UE, dar multi dintre cercetatorii romani nici macar nu au auzit de el.

 

"Enterprise Europe Network" este o retea construita cu scopul de a ajuta institutele de cercetare, universitatile si intreprinderile mici si mijlocii sa-si dezvolte potentialul de inovare si ofera un serviciu la care antreprenorii pot solicita consiliere. Reteaua are, la nivelul Uniunii Europene, 600 de centre in 40 de tari. Fiecare centru introduce intr-o baza de date unica o oferta cu cele mai noi tehnologii din tara respectiva. Antreprenorii europeni au astfel posibilitatea de a vedea inventiile aparute si, daca sunt interesati, pot contacta inventatorul sau institutul. Gestionata exclusiv din fonduri europene, comunitatea de transfer tehnologic reprezinta o oportunitate aflata, teoretic, la indemana oricarui institut de stat romanesc. Teoretic, pentru ca, practic, Romania libera a aflat ca multi responsabili din aceste institute nici macar nu au auzit de portalul "Enterprise Europe Network".

"Un aparat cu cinci medalii sta in sertar"
In general, povestile inventatorilor romani oscileaza intre exceptional si trist. In ultimii sase ani, fizicianul Ghiocel Ioanid a obtinut 21 de medalii pentru inventiile sale, iar anul acesta a fost premiat la Geneva cu aur pentru un procedeu de dezinfectie ecologica a obiectelor de patrimoniu. "Eu din 1973 tot inventez; asta presupune o parte din meseria mea. Aduc tot felul de inventii, insa nimic nu ajunge sa se comercializeze la scara mare. Niciodata nu a existat o veriga intre inventator si intreprindere, care sa preia inventia si sa incerce sa o puna in practica", se plange Ghiocel Ioanid, cercetator stiintific la Institutul de Chimie Macromoleculara "Petru Poni" din Iasi. De aceeasi parere este si secretarul stiintific al institutului, Valeria Harabagiu: "Din nefericire, nu reusim sa fructificam nimic.

 

Cercetatorii sunt negustori cu succes mic". Nici Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Masurarii Bucuresti nu indrazneste sa-si promoveze inventiile la nivel european. In opinia directorului, Gheorghe Gheorghe, ar fi un vis la care, din punct de vedere financiar, institutul nu ar putea spera. "Ca sa intri pe piata euro-peana, brevetul national trebuie completat cu cel euro-pean, iar taxele de inscriere pentru brevet costa 35.000 de euro. Nu avem acesti bani.

Noi lucram cu niste IMM-uri romanesti, iar bucuria noastra se rezuma la faptul ca inventiile noastre, care iau aurul la Geneva, ajung sa fie puse in practica. Suntem multumiti ca ne putem verifica in practica inventia. La beneficii financiare nici nu ne mai gandim", explica Gheorghe. Mai mult, academicinul Luigi Vladareanu, de la Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romane, arata ca pentru "promovarea la nivel tehnologic ar trebui alte finantari, de care institutul nu dispune. Noi incercam sa obtinem finantari din partea firmelor private, asta speram". Luigi Vladareanu a primit, impreuna cu echipa sa, aurul la Geneva pentru un dispozitiv de control in timp real al robotilor prin proiectie virtuala.

Vand medicament anticancer
Printre institutele de stat care nu reusesc sa-si promoveze si sa-si valorifice inventiile se numara si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Chimie si Petrochimie (ICE-CHIM). Inventiile de aici asteapta in laboratoare investitorul care sa le comercializeze. "Vrem sa ne promovam mai bine. Doar 5% din activitatea institutului reprezinta valoarea redeventelor pe care le primim pe brevete de inventie", spune dir. gen. Sanda Velea. "Un produs care nu se gaseste pe piata, dar care exista intr-un tub, in frigiderul de aici, este un medicament care vindeca o boala pacatoasa, cancerul de piele. Medicamentul a fost testat in clinici de specialitate pe voluntari, iar rezultatele au fost mai mult decat multumi-toare. Am luat prin comparatie un medicament canadian care  costa 1.500 dolari canadieni. Al nostru e mult mai bun", explica Rodica Ion, coordonatoarea proiectului.

 

Brevetul presupune incorporarea medicamentului pro-priu-zis intr-o crema, complex care vindeca keratoza actinica, o leziune care degenereaza usor in malign si reprezinta niste puncte rosii pe piele, ce apar in urma expunerii indelungate la soare. "Cu ajutorul acestei creme cancerul se vindeca, e un medicament la care lucram de 20 de ani", sustine cercetatoarea de la ICE-CHIM.
Pentru a fi gasit pe piata romaneasca, este nevoie mai intai de omologarea produsului din partea Institutului National al Medicamentului. "Nu-l putem introduce pe piata pana cand ei nu ne dau OK-ul. Practic, reiau toate etapele de testare. Problema este ca sunt costurile foarte mari. Noi am vrea sa gasim un fabricant si el sa suporte cheltuielile pentru institut. Incercam sa gasim o modalitate de a-l omologa mai usor si de a-l fabrica in alta parte daca aici dureaza atat de mult", conchide Sanda Velea.

"Vreau ca stupul meu sa devina brand in Germania"
In schimb, pentru multi inventatori din mediul privat, Enterprise Europe Network este perceput drept inelul Arabellei care le-ar putea transforma inventiile brevetate in produse comerciale aducatoare de bani. De profesie inginer mecanic, craioveanul Corneliu Hopartean are un vis: stupul pentru albine in forma piramidala, pe care l-a inventat acum cativa ani, sa ajunga brand in Germania. "In loc de caine, neamtul sa-si puna in fata casei  stupul meu de albine", marturiseste zambind Hopartean.

Inventia sa a fost trimisa anul trecut in baza de date de la Bruxelles si o firma de cercetare din Germania s-a declarat interesata sa vada un prototip. "Ne-am dus in Germania cu prototipul. Nemtii erau profesionisti. Lucrasera 20 de ani la Institutul de Cercetari Apicole din Berlin, iar acum au propriul institut privat", povesteste inventatorul. Hopartean si-a infiintat o firma impreuna cu echipa cu care lucrase la proiect, ca sa "poata discuta cu neamtul si din punct de vedere juridic", si odata ajuns acolo i-a lasat neamtului stupul sa-l studieze. "Observatia lui este ca albina e mai calma, se simte mai bine si a clocit si a doua oara. Asadar, colaborarea cu ei va da roade. Momentan, asteptam fonduri de la UE pentru a incepe productia efectiva a lor", conchide Hopartean.

Vand purificator pentru fermele de porci
Dumitru Panculescu, un inventator care are o proprietate pe malul Prahovei, simtea, in timpul plimbarilor in natura, un miros neplacut, pe malul stang al apei, iar in momentul in care se muta pe celalalt mal, mirosul disparea. Pe malul drept se gaseau numai conifere, iar pe malul stang erau foioase. "Trecand in zona de conifere, am constatat ca mirosurile dispareau. Acele de brad determina descarcari care duc la polarizarea electrica a aerului si la aparitia ozonului, care distruge substantele urat mirositoare", explica Marian Velcea, un inventator care impreuna cu Iustin Capra a mai creat si o trotineta care, in opinia lui, este atat de usor de manevrat, incat "si cei care sufera de fobia de a conduce un vehicul s-ar arata incantati de ea". Plecand de la aceasta observatie, Panculescu a inventat un purificator de aer si vrea sa-l dezvolte catre sisteme de purificare industriala.

"Putem merge la o ferma de porci, unde exista un miros greu, si putem demostra ca prezenta aparatului schimba mediul", explica persuasiv Velcea. Asemenea celorlati inventatori, si Panculescu incearca sa-si valorifice inventia cu ajutorul retelei de date de la Bruxelles.

40.000 dolari pe an din brevet
Profesorul de horticultura Romulus Scorei este insa un exemplu de cercetator care deja castiga bani de pe urma inventiilor sale. Romulus Scorei a dorit, mai intai de toate, sa faca o precizare: "Inventatorul poate avea cateva clase primare, omul de stiinta care si inventeaza ceva este totusi altceva", puncteaza Scorei. Cercetarile profesorului s-au axat, in principal, pe analiza borului, un element care, dupa observatiile lui, a lipsit din lantul trofic si pe care a reusit sa-l reintroduca in sistemul imunitar al omului cu ajutorul aditivilor nutritionali. Momentan, pro-dusul se comercializeaza in SUA si Olanda, iar in urma redeventelor pe care le primeste, Scorei castiga 40.000 dolari pe an pentru produsele vandute in SUA. "De la producatorii din Olanda nu am primit inca bani, s-au semnat actele si mai dureaza putin pana ajung la partea financiara", spune Scorei. "Afacerea domnului Scorei este un caz standard de firma care se dezvolta pe baza brevetului de inventie, cu ajutorul acestei retele", spune Gabriel Vladut, un om de afaceri care gestioneaza unul dintre cele patru puncte din tara ale Enterprise Europe Network.

Enterprise Europe Network
In Romania opereaza patru consortii multiregionale, ca parte a Enterprise Europe Network. In macroregiunea 2, ce cuprinde regiunile de dezvoltare Nord- Est si Sud-Est, serviciile retelei sunt furnizate de consortiul Eastern Romanian Support Business Network. In regiunea Oltenia-Banat este consortiul Ro 4 Europe. In regiunea Bucuresti se gaseste consortiul Pro Sme Bisnet, iar in cea de-a patra regiune este Bisnet Transylvania Consortium.