Departamentul National Anticoruptie, cer pedepse penale pentru initiatorii asocierii ilegale dintre stat si privati si le recomanda soferilor amendati sa-si recupereze banii in justitie.

Ingroziti totusi de amenzile Guvernului si de anchetatorii care le calca pragul, unii dintre primarii localitatilor cu radare incep sa vorbeasca. Ei si-au construit pledoarii de aparare al caror numitor comun este ca instalarea radarelor private le-a fost ordonata de politie, care le-a garantat curatenia afacerii. Primarii se tem acum ca, odata dovedita ilegalitatea, soferii amendati sa nu-si

ceara banii inapoi. Acesti bani nu au fost investiti in drumuri, cum ar fi fost normal, ci in salarii si fel de fel de lucruri "prioritare" pentru edili.

Cosereni: "Contractul cu firma de radare ne-a fost impus de politie"
La o zi dupa anuntarea publica a inchiderii radarelor, ne-am deplasat in localitatile ialomitene Cosereni si Cotorca, situate pe drumul european E85 (fostul DN2), care leaga Bucurestiul de Moldova, pentru a ne convinge ca aparatele nu mai functioneaza. Speriati de anchetele guvernamentale privitoare la radarele private, edilii celor doua localitati invoca in apararea lor faptul ca n-au decis de unii singuri amplasarea detectoarelor de viteza, ci au acceptat radarele numai dupa ce politia le-a garantat ca afacerea este legala. "Contractul cu firma de radare ne-a fost impus de Politia Ialomita. Noi am crezut ca firma IRSA este legala si ca politia – care este totusi politie si ar trebui sa ne apere pe toti de ilegalitati – respecta legea si ca ia si ea o parte din bani pentru munca pe care o face. Acum am aflat cu stupoare ca politia face munca benevola si ca radarele nu sunt legale. Dar IRSA a pus acum alte radare fixe in judet, la Movilita si la Perieti, unde inainte erau radare mobile ale politiei", ne-a declarat Andrei Marin, viceprimarul din Cosereni.

Declaratiile edilului sunt confirmate de angajatii Primariei, care ori au fost convocati, ori au fost martori la convocarea colegilor lor de catre Politia Ialomita, unde acestora li s-a cerut sa treaca prin consiliul local hotararea de asociere cu IRSA. Prin acest contract, Primaria din Cosereni incaseaza numai 23% din amenzi, restul banilor ajungand la IRSA, ne-a confirmat contabila institutiei.
Viceprimarului Andrei Marin nu-i sunt insa prea clare nici acum clauzele contractului cu IRSA pe care l-a aprobat consiliul local. "Noi am semnat cu ei, cu acesti IRSA, dar acum se pare ca in spatele lor este o firma. Pentru a se vedea cine este de fapt in spatele lor, a venit aici ieri (marti – n.n.) si Politia Economica", sustine edilul. Lui Andrei Marin i se pare chiar hilara aceasta situatie, in conditiile in care acum politia este pusa sa ancheteze ceea ce a facut tot politia, inca din 2007, cand a fost adusa IRSA in localitate. Mai mult, daca tinem cont de faptul ca in conducerea IRSA se afla un fost gene-ral de politie, Miclea Damian, rezulta ca acum "politiile au ajuns sa se ancheteze intre ele", conchid reprezentantii Primariei Cosereni.

Politia Economica a ajuns si la Primaria Ciocarlia, cea care a profitat de pe urma radarului din satul Cotorca. "Au venit doi politisti economici, unul de la Slobozia si altul de la Urziceni, si s-au interesat de contractul cu IRSA si daca am facut licitatie. Dar ei stiu de acest contract, pentru ca ei ne-au chemat la Politia Ialomita sa il facem. si nici nu trebuia sa facem licitatie, pentru ca IRSA este fundatie nonprofit", spune contabilul din Ciocarlia. El marturiseste ca localitatea sa ar fi vrut ca banii din amenzi sa se imparta jumatate-jumatate intre Primarie si firma de radare, dar politia le-a spus ca nu se poate asa ceva, deoarece "sunt cheltuieli mari". Conform declaratiilor viceprimarului din Ciocarlia, Eugen Voicila, localitatea lui incaseaza numai 20% din amenzi, dar chiar si asa sunt "foarte multi bani". Contabilul recunoaste insa ca in contractul cu IRSA este prevazuta intrarea radarelor in proprietatea primariei dupa 7 ani de exploatare. "Insa atunci nu vom mai avea ce sa facem cu ele, nu vor mai produce nimic, fiindca toti soferii vor sti de ele si se vor feri", spune el.

Ce-au facut cu banii?
Cu tot cu amenzile incasate de pe urma unora dintre cele mai profitabile radare din tara, Cosereniul este o localitate trista, cu aspect de bazar. Marcajele rutiere de pe drumul european sunt sterse, facute cu vopsea chioara, nu cu vopsea fosforescenta, nu exista "ochi de pisica" pentru vederea pe timp de noapte, iar carutele isi fac de cap nestingherite, 24 de ore din 24, printre tiruri, pietoni si caini zapaciti care traverseaza in zigzag. Sub ochiul radarului, soferii sunt pusi in situatii dificile si nevoiti sa accelereze pentru a depasi obstacolele. Viceprimarul Andrei Marin sustine ca a incasat pana acum din amenzi circa 3,2 miliarde de lei vechi, insa cu acesti bani nu a putut face mare lucru. De fapt, pentru drumul E85, pe unde trec vitezomanii amendati, sau pentru lateralele lui pline de gropi baltind de apa si de gunoaie, Primaria din Cosereni n-a facut nimic, astfel incat noaptea aici soferii aflati in tranzit se simt ca in Zona Crepusculara.

 

"Administratia Drumurilor nu ne da voie sa facem marcaje sau sa punem stalpi reflectorizanti. Nu ne da voie nici sa pietruim lateralele", sustin reprezentantii Primariei din Cosereni. Ei spun ca din amenzile incasate la Cosereni s-a facut un drum prin interiorul satului pentru carute, desi recunosc cu franchete ca multe atelaje scapa frecvent pe E85. O alta nemultumire a celor de la Primaria Cosereni, in afara procentului mic incasat din amenzile de circulatie, este aceea ca radarele fac discriminare intre masinile romanesti si cele straine, iar tirurile turcesti, care sunt cele mai periculoase in trafic si merg cu viteza mare, scapa netaxate. "Acum, aceste radare nu mai merg deocamdata. Insa noi am dus 2.000 de amenzi la Politia Ialomita, amenzile din ultima luna. Ar fi bune radarele daca ar fi ale statului, pentru ca mai reduc accidentele mortale. Daca in 2007 am avut cinci accidente, in 2008 a fost doar unul.

 

Dar radarele trebuie sa le dea amenzi tuturor, nu numai celor cu masini inmatriculate in Romania, ci si tirurilor turcesti si masinilor straine. Eu mai cred ca viteza ar trebui ridicata la 60, de la 50, care este prea mica, pentru ca majoritatea amenzilor se dau aici pentru 60, 60 si ceva de kilometri la ora. si eu am luat amenzi pentru care ma judec cu politia", mai afirma viceprimarul din Cosereni.
In comuna Ciocarlia, banii vitezomanilor prinsi manandu-si masinile cu mai mult de 59 kilometri la ora prin satul Cotorca se regasesc in salariile angajatilor Primariei si in reparatiile efectuate la o scoala, ne-a confirmat contabilul institutiei. "Acesti bani au venit ca o mana cereasca pentru noi, ca i-am bagat la scoala din Cotorca, aflata in reparatii capitale, si in salarii, unde ni s-a alocat prea putin de la buget", recunoaste contabilul. El nu stie ca banii ar fi trebuit utilizati pen-tru siguranta circulatiei.

 

Cotorca, locul in care vegheaza radarul (nesemnalizat), este un sat SF de pana intr-un kilometru lungime, cu 14 case pe o parte, 14 pe alta. Localitatea pare parasita, bantuita si extrem de ciudata, in conditiile in care majoritatea caselor sunt goale sau in constructie, iar pe drum nu vezi nici tipenie de om care trebuie protejat de radar.

Si Clujul plange
Senatorul PNL de la Cluj Marius Nicoara cere pastrarea radarelor fixe declarate ilegale, banuind ca anularea lor are miros politic. Nicoara este de parere ca firmele de casa ale PDL si PSD ar dori sa obtina contractele pentru instalarea unor noi radare: "Abia asteapta sa isi bage degetul in borcanul cu miere al afacerii radarelor". si seful Politiei Rutiere Cluj, Alexandru Muresan, crede ca aceste radare reprezinta singura modalitate de a-i tine sub control pe vitezomani. Senatorul Marius Nicoara spune, pe de alta parte, ca radarele nu aduc cine stie ce profit firmelor care le opereaza, pentru ca acestea ar avea cheltuieli foarte mari. Nicoara nu explica de ce s-ar purta o asemenea batalie pentru radare, daca afacerea este atat de paguboasa.

Radarele fixe din judetul Cluj au fost instalate fara licitatie de catre firma clujeana Codec. Marius Nicoara, fost presedinte al Consiliului Judetean, sustine ca nu ar fi trebuit sa fie organizata licitatie, insa inspectorii Autoritatii pentru Achizitiile Publice sunt de alta parere. Ei au amendat-o pe primarita comunei Tureni, Elena Manaila, tocmai pentru ca nu a organizat licitatie. Radarele din Cluj au fost instalate ca urmare a unui protocol de colaborare incheiat intre Consiliul Judetean, firma Codec, Politia Rutiera si primarii. Protocolul a fost incheiat chiar in perioada in care Marius Nicoara era presedinte al Consiliului Judetean Cluj. Ca urmare a acestui protocol, Consiliul Judetean le-a recomandat primarilor sa accepte instalarea de radare, Codec a platit investitia, Politia Rutiera a identificat soferii vitezomani, iar primarii s-au ingrijit ca toate actele sa fie in ordine. Banii din amenzi ajung insa doar la Codec si la primarii.

 

De pilda, contractul cu Primaria comunei Sandulesti prevede ca 65% din amenzi merg in contul Codec, iar la primarie ajunge 35% din suma. "In doi ani si jumatate, am incasat 16 miliarde de lei", a spus primarul din Sandulesti, Florin Padurean. El afirma ca a folosit banii amendatilor pentru a finanta o parte din lucrarile de alimentare cu apa a satelor Copaceni si Sandulesti, precum si pentru pietruirea drumurilor. La randul sau, primarita Elena Manaila sustine ca a folosit banii pentru lucrari care au legatura cu drumul national de-a lungul caruia au fost instalate radarele: a amenajat trotuare si acum vrea sa amenajeze o statie de autobuz. Tot banii amendatilor au fost folositi pentru crearea unui sistem de iluminat public in satele Martinesti si Tureni. "Daca nu vom mai avea venituri de la radare, nu vom mai putea plati facturile la curent, care se ridica la zeci de milioane de lei pe luna", s-a plans Elena Manaila.

Plangere la DNA
Avocatul Gheorghe Piperea s-a tinut de cuvant si a sesizat Departamentul National Anticoruptie (DNA) in privinta ilegalitatii celor cinci radare in cascada instalate de Primaria orasului Insuratei din judetul Braila. Piperea a aratat, in plangerea sa, ca parteneriatul stat-privat este unul "obscur" si ca, in mod normal, radarele ar fi trebuit sa fie achizitionate de Politia Rutiera. Piperea a mai sustinut ca nu este normal ca un sofer sa fie amendat de cinci ori pentru aceeasi fapta, din dorinta unei societati comerciale de a-si maximiza profitul, si a solicitat DNA sa inceapa urmarirea penala impotriva celor vinovati de deturnarea fondurilor publice de la bugetul local al orasului Insuratei catre firma de radare, precum si impotriva celor care au fraudat "normele contraventionale imperative".

La acest material au colaborat Cristina Dobreanu si Claudiu Padurean.

» Recuperarea banilor
Diana Popa, purtatoarea de cuvant a Politiei Romane, ne-a explicat ca cei care au incasat amenda inainte de data de 24 aprilie vor trebui sa plateasca amenzile incasate daca au trecut prin localitatile cu radare private, pentru ca "nu este nimic in neregula cu acele radare", iar Politia Romana a contestat contractele de achizitie, nu radarele in sine. Dupa aceasta data, soferii vor fi monitorizati de radare mobile, pentru ca "nu trebuie lasat sa se inteleaga ca cetatenii care apasa in mod excesiv pe pedala de acceleratie nu vor plati amenda", a mai precizat Diana Popa. Avocatul Gheorghe Piperea ne-a spus ca, pentru a se recupera banii de pe amenzile incasate in zonele cu radare private, "se poate face actiune in restituire, iar persoanele care au patit acest lucru au tot dreptul sa ceara restituirea, pentru ca a fost vorba de o actiune ilegala". Problema ar fi insa, in opinia avocatului Piperea, faptul ca banii vor trebui restituiti de la autoritatile publice locale unde a fost incasata amenda, si nu de la stat. In ceea ce priveste punctele incasate sau carnetele suspendate, tot instanta ar fi cea care ar putea rezolva problema, considera Gheorghe Piperea. Avocatul socoteste ca aceste sanctiuni ar trebui "sterse din evidenta justitiei", avand in vedere ca Autoritatea pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice a declarat ilegale contractele incheiate pentru amplasarea radarelor fixe. Astfel, in opinia lui Piperea, Politia Romana este cea care ar trebui sa radieze punctele incasate acolo unde au fost amplasate radare ilegale.

» Cititorii ne felicita
Campania de succes a Romaniei libere a fost laudata de cititorii nostri, care ii felicita, pe de o parte, pe cei care au sustinut campania, iar pe de alta parte, ii critica pe cei care au incalcat legea, instaland radarele private. "Mi-ati dat o mare speranta ca se mai poate face ceva in tara noastra, care este macinata de coruptie la nivel inalt! Felicitari si va rog sa continuati sa mai descoperiti si sa indreptati prin interventia voastra toate formele de abuz care afecteaza direct platitorii cinstiti de impozite", ne scrie un cititor pe forumul Romaniei libere. Alt cititor este de parere ca cei care au facut acest lucru "ar trebui sa fie obligati sa restituie banii celor amendati", iar un altul ne spune ca ar trebui sa stam in continuare "cu ochii pe ei" pentru a nu "legaliza si aceasta hotie".