celor vizati.

Conform revistei Stern, care a relatat despre astfel de fenomene, supravegherea angajatilor are loc in Germania intr-o masura cu mult mai mare decat se credea pana acum. Publicatia detine protocoalele confidentiale referitoare la cateva zeci de astfel de actiuni intreprinse de detectivi, prin care patronii puneau sub observatie angajatii. Stern vorbeste despre cazul unei femei pe nume Sonia K., care lucra ca asistent de laborator la subsidiara Evonik, Degussa Technochemie. In momentul in care ea a a anuntat ca este bolnava, patronul a si pus detectivii in miscare. Acestia au luat pozitie in fata casei angajatei. In cererea de urmarire inmanata agentiei de detectivi se spunea: "Ea s-a anuntat de saptamana trecuta bolnava, dat fiind insa ca dupa-amiaza are un alt doilea job, banuim ca ea se ocupa si de acesta. Poate reusim sa o acuzam pe ...". In scopul investigatiilor, compania a pus la dispozitia agentiei de detectivi informatii detaliate despre angajatii sai, printre care fotografii de la un eveniment intern si alte date precum adrese, greutate corporala, varsta, inaltime, numar de inmatriculare.

Evonik s-a distantat, conform Stern, de acuzatiile de spionare, vorbind despre un comportament eronat al responsabilului din conducere. Sindicalistii pleaca insa de la ideea ca punerea sub observare si spionarea angajatilor sunt larg raspandite, fiind o problema din ce in ce mai mare, asa cum afirma Cornelia Brandt, de la sindicatul Ver.di. Punerea sub observatie a angajatilor poate fi, ce-i drept, justificata in cazul unei suspiciuni motivate, insa revista Stern scria ca protocoalele de urmarire dau impresia ca actiunile au servit in multe cazuri doar scopului de a gasi un motiv de concediere. Revista i-a prezentat insarcinatului federal pentru protectia datelor, Peter Schaar, unele din protocoale, acesta afirmand ca lipseste deseori o suspiciune concreta in cazul unui angajat, in astfel de cazuri punerea sub observatie servind doar ca ocazie pentru ca respectivul sa fie dat afara. Din protocoalele de urmarire aflate in posesia revistei Stern reiese cat de mult se interesau detectivii de viata angajatilor si cat de puternica era observarea.

Detectivii particulari au realizat de exemplu rapoarte detaliate, de pilda, despre viata privata a unui pilot din Koeln: "In casa arde lumina si in mod evident familia sta la masa de seara. Dat fiind ca in strada Zielstrasse o observare cu contact vizual nu este posibila, detectivii se decid sa tina sub observatie singurul drum de acces catre domiciliul respectivului"'. Mai departe se spune in raport: "Observatorii pot constata prin usa de sticla de la terasa ca urmaritul se afla in compania a circa cinci adulti si cinci copii, in sufragerie. Evident, este vorba de o serbare de familie".

Indicii ale unor actiuni de urmarire cu detectivi au fost descoperite de revista si in cazul companiei operatoare de parcari de odihna (Raststaette) Tank & Rast, la Air Berlin si chiar in cazul unor firme de familie precum una de gradinarit din localitatea Troisdorf/Renania de Nord-Vestfalia/ precum si la o farmacie din Siegen/vest/. Totodata, producatori farmaceutici precum Betapharm sau Medice, sunt suspectati si ei ca au pus sub urmarire angajatii externi.

Purtatoarea de cuvant a companiei Air Berlin recunoaste spionarea pilotului, declara insa ca acesta a fost singurul caz. In ultimele luni, au iesit la iveala continuu scandaluri de spionaj la companii germane precum Deutsche Bank, Telekom sau Deutsche Bahn. Reteaua de discounturi alimentare Lidl s-a discreditat si ea printr-un scandal de supraveghere masiva a angajatilor.